Nu numai pentru cartile sale care fac istorie in literatura romana, ci si pentru felul in care isi provoaca succesul. Cultura romana nu ar trebui sa se teama de scriitorii profesionisti. Dimpotriva, ar trebui sa ii vaneze.
Pentru mine, una dintre cele mai bune vesti ale ultimelor luni este aceea ca volumul lui Mircea Cartarescu, "De ce iubim femeile", s-a vandut, pana la data la care s-a consumat ultima editie a Targului de Carte de la Bucuresti, in nu mai putin de 41.000 de exemplare. Premiul pe care Asociatia Editorilor din Romania l-a acordat acestei carti (pentru succesul editorial al anului) e posibil sa fi sporit numarul de exemplare vandute, asa incat, la data la care cititi acest text, alte cateva mii de volume sa se fi adaugat vanzarilor deja certe. Ceea ce ar fi foarte bine.
Cartarescu scrie profesionist si se comporta, raportandu-se la piata de carte, ca un scriitor profesionist. Nu glumeste, nu se joaca, nu se preface ca e un "scriitor neinteles de semeni". El scrie carti inclusiv gandindu-se ca volumul lui trebuie sa ajunga si la cititor(i).
De ce sa vand 40.000 de exemplare, cand pot sa am un tiraj de numai 500, dintre care pe trei sferturi sa se puna praful in librarii? Mircea Cartarescu nu are asemenea dileme; multi scriitori romani le au - de la sine, pentru ca nu au nici o valoare, sau pentru ca nu sunt suficient de abili in ce priveste destinul textelor lor. Cartarescu e un scriitor care nu se simte injosit de ideea de bestseller. Ceea ce e foarte bine.
Mai e ceva - unii spun ca volumul aceasta al lui Cartarescu, care a facut vanzari fabuloase, e din specia celor ale lui Coelho. Carti subtiri, de succes, dar datate, fara viitor. Cu siguranta ca acest volum nu e cel mai complex al lui Cartarescu si nici cel mai valoros. Dar Coelho - chiar asa, cu textele lui care cer de la cititor mai putina atentie - germineaza un "sol" favorabil literaturii. In plus, sa nu ne grabim sa plasam cu usurinta aceasta carte in raftul rezervat celor minore. Amintiti-va ca, acum vreo 30 de ani, toti prozatorii voiau sa fie Breban. Intre timp, Radu Cosasu pare sa fie mai crocant decat prozatorul a carui ambitie a fost aceea de a scrie cel putin 10.000 de pagini de proza. Sa nu ne pripim, deci. Sa privim si spre marii scriitori. Receptarea lor nu e lineara. Cateodata, din Tolstoi se degusta monumentalele sale romane; alteori, nuvelele sale iau fata marilor romane.
Inca o data: stirea ca Mircea Cartarescu a vandut cateva zeci de mii de exemplare dintr-o carte a sa e formidabila. M-am gandit sa o impartasesc si celor care nu o stiau si sa o amintesc celor care, invidiosi, o taxau ca fiind insignifianta. Nu e deloc asa. Tocmai pentru ca e vorba despre Mircea Cartarescu, ea e cu atat mai importanta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
