Este considerat cel mai inteligent om care a trait pe Terra, dar a facut cele mai proaste investitii pe Wall Street. A biruit teoria relativitatii, dar a fost infrant de bursa. Si, vai, li se plangea sotiilor cand avea probleme cu amantele...
Toate astea au un numitor comun: scrisorile lui Albert Einstein, pe care Universitatea din Ierusalim, aidoma CNSAS, tocmai ce le-a desecretizat. In total, 3.500 de pagini de documente cu relevanta biografica, pe care genialul - si, dupa cum se va vedea, neinspiratul - savant le-a donat scolii israeliene inainte de moartea sa, in 1955, dar pe care Margot, fiica lui vitrega, le-a dorit sigilate doua decenii dupa moartea ei. Cum Margot a decedat in 1986, arhiva poate fi consultata la liber. Matthew Kalman, corespondent al The Boston Globe, a facut asta si a ajuns la niste concluzii mai mult sau mai putin surprinzatoare.
Documentele acopera perioada 1912-1955 si traduc o personalitate extrem de colorata, contradictorie, dar mai ales senzuala. Iubit - uneori chiar adulat - de femei, Einstein a avut o viata sentimentala complicata. In 1912, se indragosteste de verisoara sa Elsa, in vreme ce era inca insurat cu prima sa sotie, Mileva, cu care facuse doi baieti, Hans Albert si Eduard.
Inainte de a se casatori cu Mileva, facuse insa si o fetita, Lieserl, cu aceasta, dar copila fusese data spre adoptie. Desi, in 1919, se casatoreste cu Elsa, timp de patru ani este implicat intr-o relatie adulterina cu Bette Naumann, secretara sa si nepoata unuia dintre prieteni. O alta amanta, Ethel Michanowski, il va urma la Oxford, dispusa sa accepte un triunghi conjugal, dar, odata ajunsa aici, va descoperi ca Einstein era deja incurcat cu o a treia femeie si nu va accepta... patrulaterul. In fine, Margarete Lenbach, o femeie foarte bogata, atunci cand isi presimtea orgasmele culturale, obisnuia sa trimita Rolls-ul dupa bietul Einstein, nevoit sa satisfaca exigentele unui veritabil harem. Ceea ce, firesc, il cam epuiza, lucru de care se plangea in scrisorile catre adoratoarele sale, inclusiv in cele catre nevasta cu acte (cea de-a doua).
Cu prima nevasta, savantul a avut parte de un conflict mai ciudat. Intr-o clauza a actului de divort din 1915, el se angaja ca, in cazul in care va castiga vreodata Premiul Nobel, va depune banii la banca pe numele Milevei, pentru ca ea sa se poata ocupa corespunzator de educatia celor doi fii ai lor. Einstein a luat premiul in 1922, insa a investit cam trei sferturi din bani (24.000 $) in bonuri de tezaur si in actiuni plasate la bancile din New York. Spera ca Milevei si baietilor sa le revina dividendele, numai ca Marele Crah a transformat bonurile in hartii lipsite de valoare.
Pentru Albert Einstein, investitiile sentimentale se dilatau necontrolat, in timp ce conturile bancare se comprimau necrutator. E si asta o interpretare a teoriei relativitatii...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
