• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Elefantul din magazinul cu portelanuri

Elefantul din magazinul cu portelanuri

Putini romani grijulii cu obiectele din propria gospodarie nu vor gasi, la o cercetare mai atenta, printre obiectele de portelan decorativ sau utilitar de acasa unele purtand sigla firmei de renume in secolul trecut: "Iris" Cluj. La un moment dat, alaturi de Clujeana si de produsele Anei Aslan, acestea constituiau "brand"-urile cele mai faimoase ale inteligentei artistice si ale calitatii industriei romanesti. In ultimul sfert al secolului trecut, portelanul de Iris concura cu brio vestitele portelanuri de Bohemia (Cehoslovacia), Herend sau Zsolnay (Ungaria), avand o calitate asemanatoare celor frantuzesti, italiene sau germane.

Fabrica Iris a fost prima intreprindere capitalista romaneasca infiintata dupa Unire, in anul 1922, sub numele Societatea Anonima Romana pentru Industria Ceramica "Iris", Cluj, avand la pornire un capital de 12 milioane de lei, impartit in 24.000 de "actii la platitor", cate 500 de lei bucata. Printre actionarii sai s-au numarat nume sonore din intelectualitatea clujeana interbelica, precum scriitorul Ion Agarbiceanu, medicul Emil Hatieganu, istoricul Silviu Dragomir, economistul Ilie Daianu, avocatul Laurian Gabor, secretarul lui Octavian Goga etc. Principalul actionar al fabricii a fost "Banca Agrara". In timpul ocupatiei hortyste (1940-1944), uzand de diferite tertipuri administrative, autoritatile suspenda Consiliul de Administratie al Fabricii si obliga la inchirierea acesteia societatii "Zsolnay" din Pecs, prin societatea cu raspundere limitata nou creata Kolozsvary Zsolnay portelangyarezem, care preia intreaga productie in baza contractului de inchiriere, fabricand, de data aceasta, produse exportate in Europa Centrala sub marca "Zsolnay". In septembrie 1944, familia Zsolnay fuge in Ungaria, abandonandu-si bunurile si lasand la Cluj o singura functionara cu procura legala pentru ingrijirea fabricii si girarea tuturor chestiunilor de ordin administrativ.
Dezvoltarea postbelica a Iris-ului este spectaculoasa. Intreprinderea este nationalizata si, beneficiind de investitiile statului, se dezvolta necontenit. In anul 1971 avea 1.688 de salariati. Portelanul din Romania incepe sa-l concureze pe cel din Vest. Apar o serie de noi combinate precum cele de la Curtea de Arges, Sighisoara sau Alba Iulia, intreprinderea Iris devenind un fel de unitate-pilot de formare a cadrelor in domeniul tehnologiei si creatiei portelanului. Iau un avant deosebit artele decorative, Clujul gazduind marile simpozioane care au stat la baza organizarii cu succes a Trienalelor de arta decorativa. Asa se face ca, intr-un interval de circa 25 de ani, creatorii romani au obtinut o certa recunoastere internationala, primind premii la numeroase saloane si concursuri din intreaga lume.
Dupa Revolutie, cauze multiple, dintre care nu putem exclude "varianta originala" a marii privatizari romanesti si noua conjunctura energetica internationala, au facut sa esueze "nava amiral" din flota industriei portelanului autohton. Falimentata, Iris a ratat o prima reabilitare dupa o privatizare nereusita. Activele ramase au fost scoase la vanzare din nou in anul 2001, fiind adjudecate de investitori cu alte planuri. Peste 200 de decoratoare din personalul fabricii, de fapt artiste in cel mai complet inteles al cuvantului, au ajuns "baby-sitters" in Italia sau Spania. Halele de productie si Pavilionul aministrativ incep sa fie transformate intr-un nou ansamblu rezidential. Dispar treptat toate vechile urme care mai amintesc de succesele fostei fabrici. Ici-colo, mai apar piese descompletate pe tarabele anticarilor.
Printr-un efort de administrare generoasa, noul proprietar a pastrat compacta colectia de portelanuri, prototipuri de arta (un adevarat muzeu!) al produselor executate la Cluj. Deunazi insa, s-a anuntat ca acestea - ultima urma artistica din productia fabricii - vor fi scoase la vanzare, desi multe dintre obiectele de aici ar trebui sa constituie ceea ce numim prin lege "patrimoniu cultural" si sa devina un nucleu al viitorului muzeu al portelanului romanesc. Fiecare popor european a stiut sa-si conserve artefactele valoroase proprii, fie ca era vorba de manufacturile de la Meissen, portelanurile de Sevres, cele englezesti - Wedgwood, sau cele olandeze de la Delft. La noi insa, elefantul ignorantei si nepasarii este lasat sa patrunda si sa sfarame in cioburi unica mare colectie de portelan romanesc! In cateva saptamani, aceasta risca sa dispara! De aceea, artistii plastici clujeni, prin Fundatia "Alianta Artelor" lanseaza un apel autoritatilor locale, dar si societatii civile, persoanelor private in vederea obtinerii sumelor necesare salvarii obiectelor care au mai ramas si expunerii lor intr-un spatiu public, nucleu al primului muzeu al portelanului romanesc cu sediul la Cluj-Napoca.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743