Ziarul de Duminică

Eminescu şi Tagore/ de Carmen Muşat-Coman

Eminescu şi Tagore/ de Carmen Muşat-Coman

Autor: Carmen Musat-Coman

09.01.2014, 23:55 127

De ziua lui Eminescu, ne face onoare să amintim de apropierile de un mare scriitor indian. Şi să vorbim despre o carte apărută la Editura Cununi de stele, Amita Bhose - Eminescu şi Tagore. Cuvânt înainte de Carmen Muşat-Coman.

„În 1959, în Manualul de limba română de la Universitatea Bucureşti Amita Bhose – pe atunci Ray –, o indiană din Calcutta, îl descoperea pe Eminescu, prin poezia «Ce te legeni, codrule». Din acel moment avea să-l aşeze pe Eminescu, aşa cum va mărturisi, «în inima mea, alături de Rabindranath Tagore». Prima traducătoare a lui Eminescu în spaţiul asiatic – Eminescu: kavita (Poezii), 1969 – avea să-şi dea şi doctoratul în Eminescu.

Tema aleasă – «Influenţa indiană asupra gândirii eminesciene» – a produs uimire în rândul  universitarilor şi a fost îndrumată către prof.dr.docent doamna Zoe Dumitrescu-Buşulenga, pe atunci şefa Catedrei de literatură universală, singura persoană care putea conduce lucrarea. Doamna Buşulenga, unul dintre cei mai mari comparatişti ai lumii, i-a sugerat ca titlu al lucrării, Eminescu şi Tagore, sub acest titlu fiind, de altfel, depusă propunerea la Universitate. Titlul i s-a părut «foarte incitant», însă «operele lui Tagore au fost cunoscute în România numai prin  traduceri după versiuni engleze. Astfel, terenul nu era favorabil pentru cercetarea comparatistă între Eminescu şi Tagore. Se impunea, dată fiind necesitatea utilizării de citate din ambii autori,  o nouă traducere a poetului indian în româneşte, în care să se păstreze toate subtilităţile şi nuanţele existente în textele originale. Şi o asemenea traducere mă depăşea pe atunci. Aceste motive m-au determinat să renunţ pentru moment la analiza confluenţelor dintre cei doi autori şi dintre cele două culturi pe care le reprezentau, română şi indiană, şi să mă limitez numai la prezentarea influenţelor indiene în opera lui Eminescu, revenind la titlul iniţial al lucrării: Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu. » Aici «…am demonstrat câteva paralele cu  Tagore pentru a atrage atenţia asupra similitudinii între gândirea şi modul de exprimare ale celor doi poeţi, unul simbol al literaturii române, celălalt, al culturii indiene. Punctele de convergenţă înşirate aici nu întreprind un studiu strict comparatist; ele prezintă doar câteva indicaţii, pe care aş dori să le amplific şi să le nuanţez într-un studiu ulterior.»

Încă din anul susţinerii tezei, 1975, conferenţia pe tema Eminescu şi India, la Biblioteca Judeţeană Bihor. În anul universitar 1985-1986 ţinea o serie de şase conferinţe, la Universitatea Populară Bucureşti, cu acelaşi titlu, iar un articol pe aceeaşi temă avea să fie trimis lui Traian Blajovici, baza unui interviu publicat sub titlul Cu Amita Bhose despre Eminescu şi Tagore, în numărul din ianuarie 1986 al revistei Familia din Oradea. În scrisoarea care însoţeşte articolul pe care-l reproducem în volumul de faţă Amita Bhose se justifică faţă de Traian Blajovici: «La  Universitatea cultural ştiinţifică din Bucureşti voi ţine 6 prelegeri, una pe lună. Nu le scriu, ci vorbesc liber după fişe. Iar îmi pregătesc fişele în ajunul conferinţei. Altfel ar fi fost prea târziu să aştept să fac o sinteză a celor 6 prelegeri.»

În iunie 1989, la Simpozionul omagial consacrat centenarului morţii lui Mihai Eminescu, tema a fost reluată sub titlul «Doi poeţi care nu s-au cunoscut niciodată». Apoi la Muzeul Etnografic şi Casa Pogor, Iaşi, în aprilie 1990, la Fundaţia Columna, Târgu-Jiu şi Cenaclul Clepsidra, Bechet,  1990.

Dacă ar mai fi trăit, Didi şi-ar fi dus la bun sfârşit multe dintre proiectele începute, printre care şi continuarea volumului Eminescu şi India dintr-un alt punct de vedere. În Eminescu şi India «m-am limitat la cercetarea influenţelor asupra gândirii lui Eminescu, menţionând doar în treacăt  câteva asemănări, câteva confluenţe cu lirica lui Tagore. Cursul Eminescu şi Tagore, ţinut acum trei ani la Universitatea Cultural-Ştiinţifică din Bucureşti, mi-a dat prilejul să adâncesc cea din urmă problemă. Intenţionez să încheg un volum cu acelaşi titlu, ca să îndeplinesc pe această cale şi dorinţa doamnei Buşulenga. Obligaţiile didactice nu-mi dau suficient răgaz să îl definitivez.» Aşa răspundea în 1990 Amita Bhose, într-un interviu. Eminescu şi Tagore avea să rămână, în ciuda articolelor publicate de-a lungul vremii şi a cursului ţinut la Universitatea Cultural-Ştiinţifică, neînchegat. Ne facem o datorie de onoare aici, publicând, în facsimil şi în transcriere, fişele după care a conferenţiat la Universitatea Populară Bucureşti şi care ar fi constituit baza cărţii. Fişelor adăugăm articolul Eminescu şi Tagore, scrisoarea trimisă lui Traian Blajovici precum şi textul conferinţei «Doi poeţi care nu s-au cunoscut niciodată».”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO