Rollo May
Descoperirea fiinţei. Fundamentele analizei existenţiale
Editura Trei
Traducere din limba engleză de Victor Popescu.
Rollo May pleacă de la profundele intuiţii ale lui Kierkegaard, Nietzsche şi Freud, pentru a oferi un ghid clar şi sintetic asupra contribuţiilor tehnice şi conceptuale aduse de orientarea existenţială în psihoterapie. Cartea pune în contextul clinic şi al „întâlnirii” concrete dintre terapeut şi pacient principalele concepte definitorii pentru structura fiinţei umane, de la libertate şi transcendenţă la potenţialitate şi conştiinţă de sine. De asemenea, sunt aprofundate cauzele însingurării şi izolării omului occidental şi felul în care anxietatea şi culpa pot fi revalorificate în procesul de „analiză existenţială”. May se sprijină pe cazuri din propria experienţă terapeutică, dar şi pe vignete preluate de la clasici ai orientării existenţiale: Binswanger, Boss, Straus şi Goldstein.
„Orientarea psihoterapiei existenţiale nu-şi propune să arunce peste bord inovaţiile tehnice ale lui Freud sau pe cele din alte ramuri ale psihologiei. În schimb, abordarea existenţială îşi propune să aşeze toate aceste descoperiri pe un nou fundament, pe o nouă înţelegere a fiinţei umane." - Rollo May
„O carte clară, acurată şi interesantă. Este cea mai bună introducere în abordarea existenţială a psihologiei.” - Dallas Morning News
„Datorită viziunii sale referitoare la posibilităţile de devenire ale omului, Rollo May este un autor pentru ziua de mâine... Timp de mulţi ani, a fost unul dintre cei mai temerari pionieri ai psihologiei.” - Psychology Today
Rollo May (1909-1994), celebru promotor al psihoterapiei existenţiale, a fost influenţat de psihologi, precum Alfred Adler, Erich Fromm sau Otto Rank. Printre cele mai populare cărţi ale sale se numără The Courage to Create, Psychology and the Human Dilemma şi mai ales Love and Will.
Verena Kast
Umbra din noi. Forţa vitală subversivă
Editura Trei
Traducere din limba germană de Laura Karsch.
În personalitatea umană, ca şi în natură, lumina şi întunericul se află într-un raport de interdependenţă, formează un întreg. Aşezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute şi lăsăm în umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii şi umbrei se regăseşte în două concepte definite de către C.G. Jung: persona şi umbra. În timp ce persona reglementează relaţia cu lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalităţii care nu sunt arătate lumii, pe care alţi oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci când ne ocupăm de umbră este esenţial să ajungem să o acceptăm, să înţelegem că lumina şi întunericul îşi au ambele locul în viaţa omului. Verena Kast ne oferă acces la această cealaltă jumătate, mai incomodă, a noastră.
„Umbra ne este nespus de penibilă. Când suntem surprinşi asupra unui comportament de umbră, adică asupra unui comportament care nu corespunde idealului Eului nostru, ne ruşinăm. Acesta este şi motivul pentru care avem tendinţa de a proiecta asupra altor persoane, de a percepe la alţii anumite aspecte mai întunecate ale personalităţii noastre. Aceşti oameni sunt ţapii noştri ispăşitori, la ei ne deranjează ceea ce aparţine de fapt umbrei noastre – sau are, cel puţin, o legătură cu aceasta.” – Verena Kast
„Dacă acceptăm însă umbra, aceasta poate avea de cele mai multe ori efecte pozitive, ne îmbogăţeşte şi vitalizează – şi conferă mai multă autenticitate vieţii noastre. Dacă privim mai atenţi explicaţiile lui Jung referitoare la umbra pozitivă, constatăm că se referă, de fapt, la umbra înţeleasă drept ceea ce ne este încă străin. Jung a elaborat o teorie a inconştientului în care acesta nu este înţeles doar ca rezervor care colectează tot ce este refulat şi uitat, ci ca nivel psihic din care ne vin mereu impulsuri noi, o expresie a unei evoluţii psihice care se continuă până la moarte. De aceea, în psihicul nostru va exista întotdeauna şi ceva ce ne este străin şi care se cere integrat.” – Verena Kast
Verena Kast a studiat psihologia, filosofia şi literatura, este doctor în psihologie analitică, profesor de psihologie la Universitatea din Zürich, lector şi analist formator la Institutul C.G. Jung, psihoterapeut cu practică privată. Este preşedintele Societăţii Internaţionale de Psihologie Abisală, al Societăţii Internaţionale de Psihologie Analitică, precum şi al Societăţii Elveţiene de Psihologie Analitică. A publicat numeroase cărţi pe tema emoţiilor, relaţiilor şi simbolisticii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
