Ziarul de Duminică

„Evreii şi cuvintele”/ de Mădălina Cerban

„Evreii şi cuvintele”/ de Mădălina Cerban

Autor: Madalina Cerban

30.10.2015, 00:00 107

Amos Oz , Fania Oz-Salzberger – Evreii şi cuvintele, Editura Humanitas Ficţion, traducere de Ioana Petridean

Cartea „Evreii şi cuvintele”, un eseu inedit semnat de Amos Oz şi de istoricul Fania Oz-Salzberger, fiica cea mare a autorului, a fost lansată, săptămâna trecută, la Bucureşti. Alternând comentariul textelor sacre evreieşti cu analiza fină şi plină de umor a istoriei acestui popor aflat într-o eternă chestionare a propriei identităţi, a naturii legăturii omului cu Dumnezeu şi a relaţiei dintre oameni, volumul „Evreii şi cuvintele” aduce la lumină, cu farmec şi elocinţă, poveşti uitate din marea istorie.

Sub forma unui eseu care are la bază un dialog între Amos Oz şi fiica sa Fania Oz-Salzberger, volumul de faţă pune de fapt problema identităţii evreieşti, demontând clişee şi preconcepţii şi sintetizând câteva dintre trăsăturile esenţiale ale istoriei evreilor. Minuţios documentată, cartea nu devine greoaie datorită supleţii argumentării şi ideilor, condimentate cu un umor savuros: fie că este vorba despre figuri exemplare de rabini, despre o istorie a personajelor feminine din Biblie sau potenţialul autor feminin al „Cântării Cântărilor”, ori despre importanţa educaţiei şi iniţierii timpurii a copiilor în tainele textelor sacre, ea păstrează aceeaşi formulă alertă şi palpitantă până la sfârşit. Diversitatea informaţiilor, paginile scrise cu o atitudine lipsită de înverşunare fac din „Evreii şi cuvintele” o lectură esenţială nu numai pentru cei interesaţi de istoria şi înţelepciunea evreiască, ci şi pentru cititorii pasionaţi de eseuri culturale care păstrează balanţa între efervescenţa ideilor şi exprimarea ponderată a acestora, precizează editura Humanitas.

„O carte originală şi cutremurătoare, «Evreii şi cuvintele» reuşeşte să adune laolaltă mai mult de cinci mii de ani de rugăciuni, cântece, poveşti, dispute, elogii, blesteme şi glume în geamantanul unei cărţi subţiri, palpitante de... ce anume? Istorie? Antropologie? Critică literară? Teologie? Toate acestea şi chiar mai mult. Este o carte minunată”, spunea, despre acest volum, scriitorul Jonathan Safran Foer, autorul bestsellerurilor „Totul este iluminat” şi „Extrem de tare şi incredibil de aproape”.

 

Iată un mic fragment din eseu:

 

„În spatele originilor psihologice şi al sfâşierii emoţionale există o încredere raţională indicând aplecarea aceasta spre cuvinte a evreilor, care nu este nici temătoare, nici nevrotică. Freud, care explica sensibilitatea şi hutzpa evreilor ca pe o strategie de supravieţuire în mâinile unui popor neîncrezător, nu lua în considerare decât o parte a tabloului lor mental. Pentru că acolo există şi un mecanism analitic funcţional, care încorporează o mare încredere în puterea raţiunii şi o bizară percepţie a sinelui. Subiectul în discuţie nu este niciodată o simplă platformă de sentimente, experienţe şi traume. El sau ea este întotdeauna un activ căutător al adevărului, un curajos deţinător al gândirii raţionale. Este pus în acţiune intelectul, nu doar simplul instinct de supravieţuire. Evreii fac dovada unei credinţe profund înrădăcinate în puterea cuvintelor de a crea şi re-crea realităţi, uneori prin rugăciune, dar de cele mai multe ori printr-o căutare argumentativă a adevărului.

Aceasta se află în strânsă legătură cu demersul de căutare a unei echităţi sociale, economice şi politice. O sinuoasă căutare a dreptăţii începe odată cu Moise şi ajunge până la gânditorul socialist al secolului al XIX-lea Moses Hess. Această căutare a primit numele de tikun olam, tradus ca o punere în ordine a lumii, care începe de la Cabala rabinului Isaac Luria, marele Ari. Pentru Cabala, tikun înseamnă recompunerea spirituală a lumii noastre după «stricarea uneltelor», o catastrofă divină şi morală. În secolul XX, copiii israelieni strigau «Uneltele sunt stricate! » ori de câte ori erau încălcate regulile locului.

Căutătorii neobosiţi ai dreptăţii au fost numiţi într-o mulţime de alte feluri. În epoca modernă, demersul lor a fost absorbit de curente majore precum socialismul, liberalismul sau comunitarismul. Aceasta poate fi o trăsătură a societăţii tradiţionale evreieşti care se autoîntreţine, kahal sau kehila, dar reprezintă şi punctul de plecare pentru marile curente occidentale, precum universalismul şi umanismul.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO