De talie neobisnuita pentru acele vremuri, cand oamenii erau, ingenere, scunzi sau medii ca inaltime, Henric avea 1,85 m si oconstitutie solida (la 25 de ani toracele avea un diametru de 105,5cm iar mijlocul 88 cm - la maturitate, insa, s-a ingrasat sipantecul a capatat proportii). Era mare amator de miscare, deactiune si, in termeni contemporani ar fi fost etichetat drept unautentic poli-sportiv: calarea excelent, mergea foarte des lavanatoare cu soimi sau cu arme conventionale, tragea cu arcul si cuarbaleta, juca tenis si un fel de fotbal, nu se dadea in laturi dea se lua la tranta cu tovarasii de petrecere si participa adesea laturniruri. Unul dintre cele mai spectaculoase a avut loc in nordulFrantei, in luna iunie a anului 1520, pentru a serba pacea semnataintre Franta si Anglia, iar cei doi regi au incercat sa se ia laintrecere in opulenta si darnicie. Datorita elegantei corturilor sipavilioanelor amenajate pentru suverani si insotitorii lor, maitoate sclipind de poleiala si texturile scumpe cu care eraugarnisite, locul a primit numele de Campul Stofei de Aur (Field ofCloth of Gold). Materialele necesare, armele si proviziile au fostin cantitati impresionante si au fost transportate peste CanalulManecii in corabii. Numai pentru bagajul regelui - considerat celmai elegant suveran al timpului sau - a fost necesara o intreagacorabie, in care au fost ticsite haine, bijuterii, harnasamente,arme, servicii de masa, etc. Pentru a-l sluji pe suveran sunt adusidin Anglia 6.000 de oameni cu atributiuni precise (paji, valeti,bucatari, randasi, curelari, cizmari, armurieri, soimari, vanatori,etc.). Pentru hrana celor prezenti au fost sacrificati 300 de boi(fara a mai pune la socoteala pasarile, oile, porcii si vanatul,procurate in canititati uriase), s-au baut 14.500 galoane (circa48.000 litri) de bere iar, pentru vin, fusesera amenjate nistefantani speciale din care licoarea curgea in valuri si oricine isiputea astampara setea, oricand. Petrecerile si intrecerilerazboinice au durat 20 de zile. In competitie au intrat 150 decavaleri, iar Henric a incrucisat de mai multe ori armele, indiverse intreceri (lupta pe jos sau calare, cu spada sau lancea).Francisc I era singurul rege care-i putea fi lui Henric un adversarpe potriva, el insusi fiind foarte inalt si un bun luptator. LaCampul Stofei de Aur, cei doi nu planuisera sa se confrunte dar, lainceputul jocurilor, s-au prins in lupta dreapta iar Francisc,depasindu-l pe Henric in inaltime, l-a pus cel dintai la pamant.Insa nu a dat dovada de sportivitate, caci a refuzat revansa cerutade englez.
Aceste intreceri cavaleresti erau de mai multe feluri, fie oconfruntare de grup, numita tourney (turnir), care era o imitatie aunei lupte adevarate, doar ca luptatorii foloseau lanci cu varfulbont si sabii neascutite, pentru a nu se rani; urma luptaindividuala calare, cu lancea, numita joust (dupa francezul jout)care putea fi de doua feluri, "de pace", in care cavalerii trebuiausa-si franga lancile in momentul impactului, sau "de razboi", candera urmarita doborarea de pe cal a adversarului. Pentru asemeneaconfruntare, armurile primeau placi suplimentare de otel,insurubate in dreptul castii si a umarului, partile cele mai expuseloviturilor periculoase. Lupta pe jos comporta alt tip de armura,mai usoara si cu mai multe placi, care glisau una peste alta, sprea permite o mare mobilitate. Regulile pentru acest tip deconfruntare se modificasera de curand, asa ca armurierii lui Henricau trebuit sa produca, in graba, alt model de armura, prevazuta cuo fusta de fier (tonlet) care apara bazinul si pulpele. Cu exceptiaacestui tonlet, toate celelalte armuri aveau in fata, in zonapubiana, o teaca metalica cu care virilul rege isi protejabarbatia. Cu aceeasi "teaca", avantata agresiv, dar confectionatadin brocarturi sau matasuri fine, erau dotate toate hainelesuveranului care impusese aceasta moda in intreaga Europa. A fostsingura data in istoria costumului cand, organul pe care pudoareadicta a-l ascunde, in mod cuviincios, era evidentiat prin texturisi ornamente de fir absolut stridente.
Pe langa faptul ca era foarte grea, cantarind intre 28 si 43 kg, oarmura, cu toate accesoriile sale si elementele ce se adaugaupentru luptele specializate, era extrem de scumpa avand, uneori,valoarea unui domeniu sau a unui castel. Era obiceiul cainvingatorul sa captureze armura invinsului. Uneori invinsul si-oputea rascumpara, oferind in schimb o mosie ori o resedintafrumoasa.
Ducand o viata atat de aventuroasa, fara a se cruta deloc, regele aavut si accidente: odata, la vanatoare, a cazut din sa, cu fata injos, intr-o mlastina si abia a putut fi scos, aproape sufocat;altadata, in 1536, cand avea deja 44 de ani - varsta inaintatapentru acele timpuri, cand speranta de viata era destul de redusa-, e doborat de pe cal intr-un turnir cu lancea si ramaneinconstient timp de doua ore, spre disperarea curtenilor care numai reuseau sa-l readuca in simtiri. Toate aceste excese i-auzdruncinat sanatatea.
Aceasta aniversare a monarhului cavaler a fost ilustrata in douaexpozitii de anvergura, insotite de multe atractii colaterale, laTurnul Londrei si la Hampton Court, resedinta preferata a regelui.In cea deschisa pe parcursul a 9 luni (aprilie 2009 - ianuarie2010) in Turn si intitulata "Dress to Kill" (Gatit pentru a ucide)sunt expuse cateva dintre armele si armurile purtate de suveran inturnir sau pe campul de lupta, majoritatea executate in atelierulregal fondat la Greenwich, in 1511, unde adusese cei mai celebrimesteri din Italia, Flandra si Germania - cei din urma desemnatidrept "almains" (nemti). Amenajata in Turnul Alb, constructia ceamai impozanta aflata in mijlocul complexului de fortificatii,expozitia se dezvolta pe trei nivele, fiecare purtand un titluedificator pentru prezentare: "Erou sportiv" (unde era expusapasiunea pentru viata sportiva a regelui si participarea sa laturniruri, la vanatori, jocuri cu mingea si alte intreceri),"Razboinic" (conflictele armate pe care le-a condus si preocupareade a-si dota trupele cu armamentul cel mai modern, precum scuturilecu un mic tun in mijloc sau primele arme usoare de foc) si "HenricVIII - Icoana" (portretele suveranului si felul in care a fost elperceput de contemporani si de posteritate). Comparand armurile detinerete cu acelea ce-i fusesera faurite la maturitate, se poatevedea cum acestea erau mult mai voluminoase, corespunzanddimensiunilor pe care le luase trupul regelui obez. Cea din urma,care a fost lucrata pentru rege in Italia, prin 1544, avea cuirasalaminata si bogat decorata prin gravare si aurire. Dupa decesulregelui, aceasta piesa de exceptie a intrat in colectia contelui dePembroke si a fost pastrata, pana in 1920, la Wilton House dinWiltshire, cand a fost scoasa la licitatie si, dupa ce a schimbatmai multi proprietari, a fost achizitionata, in 1932, deMetropolitan Museum din New York. Acum este expusa pentru primadata in Anglia, dupa vanzare. Nu este singura piesa adusa dinstrainatate caci, pentru aceasta expozitie de maxima importanta, aufost imprumutate obiecte de la Musee de l'Armee din Paris - de undeprovine armura cavalerului Fleuranges, cu care s-a luptat regeleHenric pe Campul Stofei de Aur -, si de la Kunsthistorisches Museumdin Viena - care a pus la dispozitie armura de copil a lui CarolQuintul.
Pe langa piesele executate de armurierii de la Greenwich, regele acumparat sau a primit cadou armuri si arme de la alti suveranieuropeni, inchegand o colectie impresionanta. Imparatul MaximilianI al Sfantului Imperiu Roman de natiune germana i-a daruit, in1514, o armura din care nu se mai pastreaza decat casca, foarteciudata, reprezentand un chip de barbat care-si arata dintiiintr-un ranjet bizar, poarta ochelari cu rame de aur si, de latample se incovoaie niste coarne de berbec, maiestru ciocanite dinmetal. Aceasta opera de exceptie - care, datorita excentricitatiisale, multa vreme a fost considerata, in mod eronat, a-i fiapartinut lui Will Somer, bufonul regelui - a fost realizata deKonrad Seusenhofer, seful mesterilor Armurariei Imperiale de laInnsbruck. In 1547, la 6 luni de la moartea lui Henric VIII, fiulsau, Edward VI cere sa se faca un inventar al averii parintesti. Aufost repertoriate 18.000 de obiecte ce fusesera adunate in cei 37de ani de domnie. Intre acestea, se aflau 400 de pusti si 6.500pistoale. Inventarul respectiv a fost extrem de folositor camaterial documentar, fiind intrebuintat chiar si astazi laidentificarea anumitor piese, iar expozitia de fata s-a bazat inmare masura pe el.
Dar armuri nu purtau doar luptatorii ci si caii lor, asa ca inexpozitie s-au aflat mai multe armuri sau piese disparate din ele,pregatite pentru vajnicii bidivii de lupta. Una dintre ele, numita"Burgundia" si daruita tot de Maximilian I, este bogat decorataprin batere si gravare, intre elementele ornamentale aflandu-seinsemnele Ordinului Lana de Aur - cu care Henric fusese distins in1505 - si rodiile, care erau simbolul primei sale sotii, Katherinade Aragon, impletite cu trandafirul Tudorilor.
Ca o mare curiozitate, intr-o vitrina poate fi vazuta cea mai vecheminge de fotbal din istoria acestui joc, datata intre aproximativ1540 si 1570. Este facuta dintr-o basica de porc, umflata, siacoperita cu o piele groasa. Jocul cu mingea a fost rezervat, lainceput, doar nobililor, pentru ca era considerat mult prea violentsi exista temerea ca oamenii de jos, gloatele, s-ar putea lua labataie in timpul meciului ce ar degenera intr-o incaieraregenerala, soldata cu morti si raniti. Este stiut ca Henric VIIIsi-a comandat o perche speciala de ghete pentru fotbal care acostat destul de mult, 4 silingi, ceea ce echivala cu 100 £ inbanii actuali.
(va urma)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
