Cu doua solide eseuri monografice despre poeti din avangarda valorica a literaturii romane (Nichita Stanescu. Orizontul imaginar, 1993; Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, 1998) si cu un dens volum de literatura comparata (10 studii de arhetipologie, 1999), Corin Braga a devenit unul dintre numele cele mai importante afirmate in eseistica noastra de dupa 1989.
Am spus "eseistica" si nu "critica" pentru ca traditionalistii genului din urma cu greu s-ar mai putea recunoaste in aceasta maniera exegetica, amestec insolit de psihanaliza si mitanaliza, de imagologie si istorie a mentalitatilor, de studii culturale si istorie a ideilor. De altfel, alaturi de Stefan Borbely, Caius Dobrescu sau Ion Manolescu, Corin Braga atesta mutatia survenita in ultimul deceniu in studiile romanesti de analiza a imaginarului. Spre deosebire de criticii saizecisti, tributari unui model hermeneutic provenit din aliajul dintre fenomenologie si mitocritica, autorii amintiti sunt spirite migrante, de formatie (sau, cel putin, de aspiratie) interdisciplinara, preocupati nu numai de literatura, ci de orice fenomen care contribuie intr-o anumita masura la constructia sferei culturale sau - de ce nu? - a realitatii insesi.
Aceasta dubla conditie nomada - a comparatistului, dar si a comparatismului - este legitimata convingator in prefata ultimului volum al lui Corin Braga, De la arhetip la anarhetip*, unde personajului i se atribuie statutul de "cercetator-calator", iar domeniului - acela de stiinta plurala, "multidisciplinara", "interdisciplinara" si "transdisciplinara". Mai mult, un asemenea turism interdisciplinar pare confirmat chiar de structura mozaicata a volumului, alcatuit din 11 capitole-eseuri pe care le-am putea grupa in trei sectiuni. In ultima dintre acestea, continand doua articole problematice intitulate Despre anarhetipuri si Arhetip, anarhetip, eschatip, Corin Braga lanseaza o teorie incitanta care a facut anul trecut obiectul unei polemici aprinse cu Andrei Cornea. Dezbaterea a fost incitanta, nu-i vorba, insa ea a impins in umbra celelalte doua parti ale volumului, ale caror merite nu sunt deloc neglijabile. Asupra lor ma voi opri in cele ce urmeaza.
Prima sectiune, intinsa pe cinci capitole, cuprinde, probabil, fragmente extrase din cele doua volume pe care autorul le-a publicat in ultimii ani la editura pariziana L'Harmattan: Le Paradis interdit au Moyen age. La quete manquee de l'Eden oriental (2004) si La quete manquee de l'Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Age - 2 (2006). Tema cercetarii fiind reprezentarea Paradisului in cultura occidentala din Antichitate pana in premodernitate, Corin Braga reuneste aici un impresionant corpus documentar, de la enciclice si texte scolastice pana la mapamonduri si relatari de calatorie, reusind sa reconstituie astfel fascinantul proces de "facere a lumii". Concret, cele cinci eseuri au in vedere clasificarea mapamondurilor, principiile "geografiei simbolice", limita dintre uman si "monstruos" in imaginarul cartografic, psihogeografia omului premodern si miturile geografice produse de catre "gandirea vrajita" a exploratorilor. Eseurile se citesc realmente cu placere, gratie mixajului de eruditie si speculatie, conexiunilor surprinzatoare si mai ales reflectiilor percutante, care imprima uneori exemplelor citate un fel de actualitate transistorica. De pilda, analizand criteriile pe baza carora anumitor fiinte umane li se atribuia, in Evul Mediu, calificativul "monstruozitatii", Corin Braga remarca frecventa "manipulare ideologica" a acestora: "Judecata prin care o populatie oarecare (reala sau fictiva) de natura 'monstruoasa' (fizica sau morala) era inclusa in animalitate sau in umanitate ramane un verdict arbitrar, susceptibil sa vehiculeze interese si proiectii constiente sau inconstiente". De retinut si de meditat.
Al doilea grup de eseuri, care include urmatoarele patru capitole, abordeaza teme aparent disparate: conceptul de "furie eroica" la Giordano Bruno, opera lui Calderon de la Barca privita ca parabola a ciocnirii dintre ocultismul renascentist si teologia Contrareformei, transformarea utopiei in antiutopie si sciziunea suflet/spirit la Thomas Mann. Totusi, un numitor comun al textelor exista si acesta e de gasit in pasiunea autorului pentru conflictul imaginarelor, pentru punctele de criza culturala, acelea care fermenteaza vechile mituri si ideologii si germineaza altele noi. Eseurile sunt insa inegale, poate si din cauza pronuntatului lor eclectism metodologic. De pilda, neconvingatoare mi se pare teza din De la utopie la antiutopie, eseu in care Corin Braga incearca sa explice evolutia respectiva prin tripla cenzura (religioasa, rationalista si empirista) a imaginarului si, totodata, prin discreditarea functiei imaginative in gandirea secolelor XVII si XVIII. Ipoteza e seducatoare, dar inconsistenta, mai ales ca, urmarind cu precadere repudierea imaginatiei, Corin Braga trece prea usor cu vederea dinamica genurilor ca atare. Dar, lasand deoparte acest mic defect de regie, principalul impediment in calea explicatiei avansate aici e altul: daca cenzura ideologica a respins intr-adevar utopia pentru potentialul sau imaginar, atunci nu vad pentru ce aceeasi cenzura sa fi tolerat existenta unei specii cu nimic mai putin imaginative cum este antiutopia.
In schimb, exceptional este amplul eseu Calderon de la Barca. Confruntarea dintre ocultismul Renasterii si Contrareforma, care, dincolo de provocarile hermeneutice pe care le arunca, contine o mica enciclopedie a epocii baroce. Conceput ca un "nod" cultural, textul isi desface apoi firele atat pe orizontala (prin numeroasele conexiuni filosofice, teologice, ocultiste si literare), cat si pe verticala (urmarind filiatia ideilor, a motivelor si a formelor), consolidandu-se treptat prin teorii sui-generis, cum ar fi aceea privind "subiectul operator" al destinului.
De la arhetip la anarhetip e una dintre cele mai bune carti de literatura comparata aparuta la noi in ultimii ani. Teoretizand convingator conditia comparatistului, Corin Braga o si ilustreaza exemplar.
*) Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iasi, 2006, 320 p.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
