Iubirea aduce suferinţă, iar suferinţa duce spre moarte. Ştiamcă micul roman goethean "Suferinţele tânărului Werther" de Goethe aprovocat un val de sinucideri în secolul al XIX-lea, ducândficţiunea spre altă zonă mai largă, ţinând de sensibilitatea uneigeneraţii, de o modă sau mentalitate, care compun spiritul uneiepoci. Dar nu ştiam că fenomenul se petrecuse şi în China, cu douăsecole mai devreme, când fecioarele bolnave din iubire căutau săimite o celebră poveste de dragoste din opera "PavilionulBujorilor".
Lisa See a descoperit că la mijlocul secolului al XVII-lea înDelta Yangsi erau publicate mai multe scriitoare decât în totrestul lumii, a găsit "Comentariul celor trei soţii", prima cartedin lume de acest fel, cuprinzând reflecţii pe marginea piesei"Pavilionul Bujorilor" scrisă de Tang Xianzu, care l-a impus capromotor al qing-ului, adică emoţia profundă şi dragosteasentimentală. Piesa a circulat în mai multe versiuni, a fostjucată, cenzurată şi interzisă, zigzag-ul ei continuă şi azi.
Tang Xianzu şi-a plasat povestea în timpul dinastiei Song(930-1127), dar scria, de fapt, despre dinastia Ming (1368-1644),când trăiesc cei doi îndrăgostiţi a căror pasiune trece barieradintre viaţă şi moarte. "Pavilionul Bujorilor" este citită deeroina romanului, care se numeşte Floare-de-Bujor, aparţine uneifamilii instruite, cu nouă generaţii de cărturari. Spectacolul deoperă la care asistă prilejuieşte descoperirea unui tânăr pentrucare încalcă interdicţiile.
Interdicţii de tot felul îngrădeau viaţa femeii şi mai ales atinerelor fete: căsătoriile erau decise de familii, rareori o fatăîşi vedea alesul înainte, mame şi mătuşi o instruiau pentrucăsătorie, ca să fie agreate de soţi, acceptate de soacre: învăţausă cânte la ţiteră, brodau pantofiori pentru viitoarele soacre.Singurul rost era cel de a naşte fii care să împlinească datinilegate de cultul strămoşilor.
Dar Floare-de-Bujor se bucură de iubirea şi preţuirea tatăluicare, la aniversarea celor 16 ani, îi oferă un spectacol cu opera"Pavilionul Bujorilor", pe care femeile din familie îl pot vedeanumai dindărătul unui paravan. Floare-de-Bujor zăreşte un tânăr şichipeş poet, de care se îndrăgosteşte, îl întâlneşte de trei ori,deşi încalcă regulile ce îi fixau conduita. Tot atunci, tatăl îlprezintă invitaţilor pe viitorul soţ, însă fata ţine ochii închişi,refuzând să-l vadă, refuz cu urmări tragice.
Şi pe măsură ce se apropie ziua nunţii, tânăra trăieşte cu totmai mare intensitate pasiunea ei pentru tânărul poet, se refugiazăîn lectura piesei "Pavilionul Bujorilor", adaugând pe margineafilelor propriile observaţii. Aşa începe istoria extraordinară:Floare-de-Bujor se stinge bolnavă din iubire şi, devenită spirit cebântuie, realizează "Comentariul celor trei soţii", cale prin careautoarea prezintă lumea tradiţională chineză, cu datini decăsătorie şi naştere, cu riturile trecerii spre moarte şi cultulstrămoşilor, şi mai ales cu viaţa spiritelor ce nu se desprind delumea celor vii.
"Dragostea Florii-de-Bujor" este cel mai bun roman scris de LisaSee, de altfel, apare în Biblioteca Rao. Dar surpriza pe care nuştiu cum să o interpretez vine dinspre traducere. În loc de numeletraducătorului, apare precizarea "Traducere din limba engleză deGraal Soft SRL". Ce anume a determinat un traducător să accepteanonimatul, renunţând la propria identitate? Traducerea literară aajuns simplă afacere de firmă?
Lisa See, Dragostea Florii-de-Bujor, Editura RAO,traducere din limba engleză de Graal Soft SRL, 2011, 352 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
