"Fata cu cercel de perlă", un roman scurt, de 200 de pagini, afăcut-o celebră pe Tracy Chevalier şi a atras atenţia asupra uneiformule de roman istoric, inspirat cumva de noua perspectivă asupraistoriei pe care a adus-o de câteva decenii şcoala mentalităţilorşi a vieţii cotidiene. Ca şi istoricii, romancierii se îndreaptăspre zona de umbră din preajma personalităţilor - fie făuritori aievenimentelor mari ce zguduie lumea, fie a creatorilor rămaşi înconştiinţa tuturor prin capodopere (pictori şi compozitori,sculptori şi arhitecţi, scriitori).
Tracy Chevalier a scris un roman minunat imaginând viaţa uneitinere pictate de Vermeer într-un tablou celebru - "Fata cu turbanalbastru", cu un cercel de perlă în ureche. Fundalul istoric ca şipovestea de dragoste ce se înfiripă fac parte din misteriosulproces al naşterii unei capodopere, totul însă privit dinperspectiva unei fiinţe anonime, fata care i-a pozat ca model şidespre care nu se ştie nimic. De aceea, imaginaţia poate lucra dinplin...
Şi romanul recent "Făpturi uluitoare" *) porneşte de la faptereale, descoperirea fosilelor pe coasta engleză, la început desecol XIX, alegând ca personaje nu pe iluştrii bărbaţi care auformulat teorii ştiinţifice privind creaţia, erele geologice,evoluţia speciilor ci două femei, excluse din sfera înaltă acercetării, deşi ele au pus în mişcare lucrurile prin curiozitateaşi tenacitatea lor: Mary Anning şi Elizabeth Philpot.
Prima este o tânără dintr-o familie extrem de săracă, darînzestrată cu darul rar de a vedea făpturile prinse în piatră şinisip, a doua - o domnişoară bătrână, excentrică după judecatacelor din jur. Amândouă se află înaintea vremii şi a locului undetrăiesc: inteligente peste măsura comună, cu personalitateputernică şi pasiuni pornite din firi neobişnuite, ajung săîmpărtăşească aceeaşi dorinţă de a descoperi fosile ce pun îndiscuţie istoria lumii impusă de teologie şi de autoritateabisericii.
Romanul relatează prin confesiuni alternative biografiile unorfemei care au îndrăznit să se poarte şi să gândească altfel decâtconvenţiile sociale şi codul epocii o îngăduia. Mary provoacăzvonuri şi bârfe prin ciudăţenia ei: caută pe plajă "curioşenii",bizarele făpturi dezgropate ajută familia să supravieţuiască,fosilele ei îi interesează pe aristocraţii care le cumpără ca să leetaleze în reşedinţele proprii, sau atrag domni învăţaţi care oînsoţesc şi cărora ea le livrează material pentru studii pe careîşi construiesc cariere şi celebritate.
Elizabeth Philpot ajunge împreună cu cele două surori, în orăşelulde pe ţărm, loc unde pot trăi cu venitul lor modest, o cunoaşte peMary, atunci doar o copilă, îi înţelege firea curioasă ca şi a ei,îi asigură puţina instrucţie posibilă acolo, o familiarizează cuteoriile lui Cuvier. Ea însăşi înţelege că va rămâne fată bătrână,aşa că îşi permite luxul să judece lucid şi pe femei şi pe bărbaţi,pe bogaţi şi pe săraci.
O relaţie neobişnuită de prietenie se naşte între cele două,inexplicabilă pentru cei din jur, dată fiind deosebirea de vârstăşi de statut social. Dar ele au în comun şi altceva, invizibilpentru ceilalţi: intuiţia extraordinară, o anume sensibilitate faţăde natură. Mary deja a intrat în legendă: fulgerată în copilărie, ascăpat cu viaţă miraculos, dar cumva ţine minte senzaţiile deatunci. Elizabeth posedă altă intuiţie, a naturii umane: a formulato curioasă teorie a felului în care fiecare om conduce în viaţă: cuochii sau cu părul, cu mâinile sau cu pieptul, cu nasul saubărbia.
"Făpturi uluitoare" poate fi citit în multe chei: roman despreînceputurile paleontologiei, văzute cu ochii inocenţi de copil şide femeie; ficţiune despre o neobişnuită prietenie tulburată degelozie şi invidii, un epos al iniţierii fără sfârşit în secretelenaturii şi tainele creaţiei, ca pledoarie subtilă şi ironică pentrufemeile excepţionale al căror nume a fost uitat sau trecut subtăcerea, căci, după spusele autoarei "gloria o merită doar fiareleşi bărbaţii".
Tracy Chevalier, "Făpturi uluitoare", traducere dinlimba engleză de Nadine Vlădescu, Editura Polirom,2010.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
