Ziarul de Duminică

Feminitati naravase

Feminitati naravase
09.12.2001, 00:00 67



Din fericire (sau din pacate?) literatura romana - pudica, demna, moralizanta - nu prea cunoaste, sau nu prea vrea sa descrie perversitatea sexuala.

In peisajul "Adelei", de la Sasa Comanesteanu, Olguta, Maitrey si "negreata" lui Cocea, pana la fetitele lui Cartarescu, de la "Povestea Povestilor" la Matilda Petrini si forfota de vicii din proza lui Petru Dumitriu, trecand prin aburii de eros patologic din interbelicul ahotnic de Gide si D.H. Lawrence, dai cu tunul si nu vezi o nimfeta devastatoare, un caz de fetisism sado-masochist, niste incesturi fierbinti pana la crima sau sinucidere, nici vreo pedofilie trasa-n ciocolata Alicei in tara Mioritei, vreo necrofilie sau bestiofilie ceva, ma rog, tot ce face deliciul occidentalilor pofticiosi de mucigaiuri, partuze, inversiuni si contorsiuni infantile si cate altele a nascocit fiara umana, y compris masturbari pe Internet, violari de barbati cu garoul, acuplari cu sofaua goala sau - mai stii? - cu gaura cheii...

Nu e neaparat un pacat, Doamne fereste, nici o pierdere, ci (ar zice Noica) o buna asezare in orizontul sexual, osciland, la noi, intre extrema agresivului frust (violurile si cruzimile rebreniene, castravetii lui Creanga si Geo Bogza) si estetizarea senzualitatii, de la rafinamentul ruralo-ghidus al mosului Nichifor Cotcariul, pana la jocurile Daniei.

Nici in postceausism nu stam mai "bine" la respectivul capitol, in ciuda eforturilor lui Dan Silviu-Boerescu & Co., a epicului crud, gen Aldulescu, Daniel Banulescu, Caius Dobrescu, a feminitatii lirico-sexuale tip Rodica Draghincescu s.a.m.d.

Un frumos curaj al sinceritatii vadeste debutul Mirei Feticu*, al carei personai generic, Silvia, nu ezita sa ne faca deochiati partasi la primele tulburari erogene ale nimfetei in fata unchiului ("intre genunchii lui, vulpita isi rasuceste mici bucle"), primele sedinte de initiere frotant-erotica, la 5-6 ani, in pod, cu verisorul grasut si indesat, sa condimenteze cu dulce venin si amar sarcasm pornirile gerontofile ale studentei fata de profesorul sexagenar, timid, moale, gelos si putin concupiscent.

Silvia este o "mica perversa" cu porniri de Mantys religiosa ("i-ar fi ros incet dintii de jos, unul cate unul"), miniona, infocata, cu sani de copil, nabadai si cruzimi sagace ("barbatul ii zambi si ea ii vazu dintii cariati si lipsa premolarului din dreapta").

Ea trece cu trista naturalete peste prima noapte de amor ("cand nu-si putea stapani saliva, si-i era rusine, si a stat mai mult in baie decat in pat. Atunci carnea baiatului frigea, nu-si putea desprinde limba de pe pielea lui, inghitea in sec si fugea la baie.

N-avusese curajul sa-i spuna baiatului "inca o data" si-i marturisi asta mai tarziu, cand "o data si-nca o data" nu mai insemna acelasi lucru"), provoaca, ludic, un barbat in tren, face sex lucid prin hoteluri, initiativa apartinandu-i ("urci in urma lui scarile hotelului si ii privesti torsul imbracat in tricou alb - 100 de kg. in cap, iti zici. Vei sta cu el trei zile, tu ai vrut.

Tu l-ai sarutat prima, tu vei incepe si acum. Torsul barbatului seamana cu torsul varului tau Adi, cu care in copilarie fugeai de acasa").

Are, zic profesorii si colegii, "o labilitate psihica pronuntata", instincte aburoase ("Llosa, "Povestasul", o carte mica, cu hartie porcoasa, pe care-si trecuse limba si narile de sute de ori"), egocentrism senzual ("Pentru tine despartirea e despartire. Noptile cand te regasesti in patul tau. Te poti mangaia, te poti mirosi. Nu mirosi a el, mirosi a tine"), totul conducand, fireste, la sinucidere, ca in cele "37 de grade la umbra" ale lui Philippe Dijan.

In afara de buna utilizare a procedeului celor doua perspective (aceeasi scena erotica e descrisa, separat, de ambii parteneri), doua secvente din volum atrag in chip special atentia: "Dupa-amiaza" (exercitiul erotic al celor doi prescolari) si "Penelope", microistoria unui cuplu, de la pitorescul (frizand patologicul) al fetei ("se zbatea si-mi recita poeme, aproape plangand, isi scotea tot timpul limba din gura, isi musca buzele, a vrut in parc, cu prezervativ... Ii cumparam cartile pe care si le dorea, topaia de bucurie, apoi se dezbraca"), pana la impulsul irepresibil al crimei.

Aici este adevarata masura a autoarei si, poate, nucleul romanului ce sta sa se construiasca din puzderia secventelor (43 intru totul) de aici.

Mira Feticu are 28 de ani, este redactor la Radiodifuziunea Romana si cercetator la Institutul "G. Calinescu". "Femei cu veverite" trebuie, zic eu, sa devina un roman, un focar epic de felina cruzime si totala dezinhibare.



*) Mira Feticu, Femei cu veverite, Editura Crater, 88 pag.



Acest material apare in Ziarul de Duminica, supliment cultural al Ziarului Financiar


AFACERI DE LA ZERO