Ce frumoasă aniversare: 100 de licitaţii! Cu Iser, Vasile Popescu, Mircea Ciobanu, Jean Cheller. Şi cu alte zeci de colecţionari fericiţi că îşi găsesc sprijin pentru a-şi extinde pasiunea. După trei ani de criză, Goldart are această aniversare şi merge mai departe. Care o fi oare satisfacţia cea mai mare a unui negustori de artă? Câştigul, banii, sau fericirea colecţionarului care vine şi spune cu ochi scânteietori, victorios, că a reuşit să îşi cumpere lucrarea dorită? Răspunsul este în unele cazuri un principiu, alteori o plăcută ghiduşie...
Iser cred că ar fi fost încântat să aibă două lucrări într-o licitaţie cu numărul 100: Peisaj la Balcic, guaşă şi temepera/hârtie, şi Femeie la malul mării, creion, guaşă, tempera/hârtie. Lucrări de aproximativ 4.000 de euro. Sau Cheller? Onorează această licitaţie aniversară cu una dintre cele mai frumoase compoziţii cu flori: un ulei eveluat la nici 3.000 de euro. Şi erau zile în care Cheller a fost licitat peste Iser, peste Petraşcu chiar... Aşa cerea piaţa. Până la urmă, pe orice piaţă, cine are sau aduce banii poate cumpăra orice... Arta şi ea se supune, chiar dacă există şi episoadele în care Pallady îşi gonea unii cumpărători doar pentru că pur si simplu îi erau antipatici...În vremurile noi, Pallady este unul dintre artiştii care îi poate agita pe colecţioanari. A fost primul artist care a urcat peste "intangibilul" Grigorescu. Apoi a urmat Tonitza, cel care acum este cel mai bine vândut pictor român. Tonitza a ajuns primul în topul vânzărilor la o licitaţie condusă tot de Alexandru Ghilduş, în 2007, cu Studiu pentru un portret. Apoi a fost trecut şi pragul de 100.000 de euro cu Minora, tot un Tonitza licitat la Goldart. Şi Ion Andreescu are un record de strigare încă neatins în România: 265.000 - 300.000 de euro pentru Cap de fetiţă, în aprilie 2009. A fost un moment de curaj numai afişarea unor aşa sume la acea vreme. Lucrarea nu a fost adjudecată dar a urmat un val de oferte postlicitaţie care au urcat mult peste recordurile pieţei de atunci.
Ghilduş a făcut şi primul mare pariu pe arta contemporană. Ceea ce am numit lista lui Ghiduş a fost şi este o panoplie a artiştilor în viaţă sau din generaţia anilor 60-90. Astfel Bernea, Ilfoveanu, Câlţia au trecut prin emoţiile adjudecării la ciocan. Dar şi mulţi alţi artişti uitaţi au revenit în atenţia colecţionarilor prin licitaţiile Goldart. Atunci când toată lumea alerga duăp recorduri şi promova investiţia în artă (o chestiune financiară mai precis), Goldart a ales să impună arta accesibilă. "Arta este accesibilă, iată cât de frumoasă este! Merită să cumpăraţi..." Cred că dintr-o astfel de politică mai mult câştigă colecţionarii decât negustorii... Salturile de preţ sunt mici dar constante şi în serie. Este cumva ca în pictura lui Alexandru Syathmary: Femei în interior. Lumina puternică revărsată pe fereastră le aduce celor două doamne care stau la masă liniştea de a-şi vedea de lucru... Pe pereţi sunt multe tablouri şi icoane... Şi ele scoase în evidenţă de razele de lumină... O poveste! O poveste pentru licitaţia 100 care cred că poate fi deja desfăcută în o mie şi una de alte poveşti despre artă. Licitaţia 100 s-a încheiat de câteva ore, într-o joi seară... Există ore loc şi pentru licitaţia 1.000?
artalicitata.blogspot.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
