Ziarul de Duminică

Festivalul Muzicii Suprimate/ Virgil Oprina

Festivalul Muzicii Suprimate/ Virgil Oprina

Foto de Virgil Oprina

Autor: Virgil Oprina

01.07.2011, 00:19 183

Festivalul tratează un aspect care poate suna straniu pentrunoi, cei de azi. Este un festival în cadrul căruia se cântăpreponderent muzica unor compozitori care au fost desfiinţaţi,suprimaţi, omorâţi fizic şi psihic dar nu şi spiritual de cătreregimurile totalitare.

Prima ediţie a adus în atenţia publicului câteva opus-uri dincreaţia compozitorilor Viktor Ullmann şi Gideon Klein, compozitorievrei închişi la Terezin şi ulterior ucişi la Auschwitz. Dar amdescoperit aici şi piese din opera lui Norbert Hann von Hannenheim,neamţ din Sibiu, student al lui Schönberg, premiant al concursuluide compoziţie Enescu în 1929 şi pus de regimul nazist pe listaneagră, închis la psihiatrie, de unde nu va apuca să fie eliberatnici după sfârşitul războiului, sanatoriul rămânând în zona ocupatăde sovietici, care nu îl eliberează până când acesta moare întoamna anului 1945, la vârsta de 47 de ani, din cauzenecunoscute.

Aceasta este istoria din spatele muzicii. O muzică prin careaceşti compozitori fie au consemnat tragismul vremurilor - cum esteconsiderată în general creaţia lui Viktor Ullmann - fie au evadatdin strânsoarea psihică într-o altă lume, ca în cazul mesajuluimuzicii lui Norbert Hann von Hannenheim, cu toţii realizând frescaemoţională a unei epoci pe care o descoperim astăzi altfel, prinochii minţii.

Trebuie să recunosc faptul că titlul acestui festival mi-aprodus o oarecare nedumerire, în sensul că părea să sune mai binetitlul de Muzica Interzisă. Nedesluşit - până la contactulnemijlocit cu atmosfera locurilor - mi s-a părut şi motivul pentrucare acest proiect a fost gândit să prindă viaţă în România, înoraşe transilvane precum Sibiu, Roşia, Făgăraş, Braşov sau Sinaia.Răspunsurile au venit însă treptat, după ce am ascultat aceastămuzică în Sinagoga din Sibiu sau în Biserica evanghelică din Roşia.Aceste lăcaşuri de cult, părăsite acum de către cei care au simţitcă trebuie să le clădească, din motivele istorice cunoscute, suntînvăluite într-o atmosferă care vibrează în acord cu istoria dinspatele muzicii interpretate în cadrul festivalului deschis pe 22iunie şi care se va încheia pe 30 iulie.

Sigur că nu muzica în datele ei constitutive a fost practicsuprimată, ci autorii ei. Pe de altă parte au fost suprimate nuanţeşi trasee de comunicare, a fost sărăcit universul ideatic al uneiepoci. Este vorba despre un gest care ne apare astăzi regretabil înprimul rând prin faptul că este ireparabil. Generalizând, pe cutotul alt plan, cred că acest gest îl repetăm în mod subtil înRomânia prin punerea între paranteze tot mai drepte şi mai groase aeducaţiei muzicale şi a educaţiei în general.

Consecinţă a somnului raţiunii, Muzica Suprimată a provocatemoţii şi clătinări din cap unui public foarte divers din punct devedere social, cu preponderenţă aflat la vârsta a treia, care -dacă raportăm la gradul de adresabilitate relativ ridicat almuzicii - a fost totuşi prezent în număr destul de mare.

Dacă nu s-a întâmplat să fiţi printre spectatorii de laconcertele petrecute între 22 şi 29 iunie, ultimul recital alfestivalului va avea loc la Sinaia pe 30 iulie, în Salonul demuzică al Castelului Peleş, când vor putea fi ascultaţiUrsulaPhilippi, CătălinIlea şi ConstantinSiepermann. Detalii despre acest eveniment puteţi găsipe site-ul www.pontus-musicae.org,care deşi este o iniţiativă germană, are şi versiune în limbaromână.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO