• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Ziarul de Duminică

Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceauşescu în megalomanica sa politică internă

Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceauşescu în megalomanica sa politică internă

Autor: Calin Hentea

10 feb 2011 623

Aşa cum istoria naţională, a noastră, dar şi a altor neamuri, afost periodic scrisă şi rescrisă pentru a servi drept vehiculpropagandistic corespunzător decorului politic dintr-o perioadăanume, tot aşa filmul istoric a reflectat nu adevărul, realitateaunei epoci trecute, ci acea traducere a trecutului acceptată înmomentul realizării lui şi menită a transmite ceva anumespectatorilor.

Dorobanţii din "Independenţa României" (1912) sau "EcaterinaTeodoroiu" (1921) mor în poziţii declamative şi eroic-ostentative,tot aşa cum "Burebista" (din 1980, interpretat de GeorgeConstantin), "Mihai Viteazul" (din 1970, interpretat de Amza Pelleaşi din 1977, interpretat de Victor Rebengiuc), "Ştefan cel Mare"(din 1974, interpretat de Gheorghe Cozorici), Dimitrie Cantemir(din 1975, interpretat de Alexandru Repan) din filmele omonime alelui Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu, Constantin Vaeni sauMircea Drăgan gândesc şi se exprimă în parametrii şi sintagmeleunui activist al PCR, absolvent al Academiei politice "ŞtefanGheorghiu".
"Tudor Vladimirescu" (r. Lucian Bratu) a fost înfăţişat în 1962publicului românesc sub virila carismă a lui Emanoil Petruţ, daravând profilul unui precursor (cu stagiu în armata rusă) al luptei"norodului" împotriva fanarioţilor şi boierilor lacomi, egoişti şitrădători.

Puternicul Decebal al lui Amza Pellea din "Dacii" (foto) sub regialui Sergiu Nicolaescu, în 1966, este pus să vorbească acum douămilenii despre ţară (nu exista atunci acel concept) şi popor,independenţă şi libertate la fel ca în zilele noastre, tot aşa cumşi Ştefan cel Mare (din 1974, urmat de "Fraţii Jderi"), DimitrieCantemir (din 1975), Mircea cel Bătrân (din 1988, interpretat deSergiu Nicolaescu) sau Vlad Ţepeş (din 1978, interpretat de ŞtefanSileanu) au fost concepuţi în filmele lui Mircea Drăgan, GheorgheVitanidis, Sergiu Nicolaescu sau Doru Năstase drept conducători cuo înţelepciune vizionară privind politica internă şi relaţiileinternaţionale corespunzătoare Programului partidului de făurire asocietăţii socialiste şi înaintare a României spre comunism.

Ideea "războiului întregului popor pentru apărarea patriei" pe carese baza Ceauşescu în megalomanica sa politică internă sau externă afost susţinută cu obstinaţie în toate filmele istorice referitoarela marii voievozi, care întotdeauna aveau în spate oastea cea maredrept sprijin fie împotriva turcilor, fie împotriva boierilor ceilaşi şi intriganţi. În toate aceste filme, care la vremearespectivă s-au bucurat de o mare audienţă, străinii (fie aceştiaturci, unguri, fanarioţi, poloni, nemţi, austrieci, tătari, dar maipuţin ruşi sau sârbi, bulgarii nefiind prezenţi în scenarii) eraumereu duşmanii neînduplecaţi, invidioşi, perfizi, lacomi şi cruziai bunilor şi bravilor români ce-şi apărau până la ultima picăturăde sânge ţărişoara lor sub conducerea unui domn luminat şi dăruitcauzei poporului său. Trimiterile la persoane şi situaţiicontemporane timpului în care filmul cu subiect în istoriamedievală sau antică a fost realizat au fost mai mult decâtevidente.
Încărcătura propagandistică a filmelor istorice din trecutulapropiat, adică de după apariţia în scena politică, în 1921, aPartidului Comunist din România, a devenit covârşitoare, deoarecemiza acestora era chiar crearea unui fals istoric, şi anumelegitimitatea partidului şi regimului comunist în România. Oriceintrigă cinematografică corespunzătoare trebuia să răspundă înprimul rând imperativelor ideologice şi de conjunctură politică amomentului, prezenţa pozitivă a comuniştilor în scenariu fiindobligatorie.

"Lupeni 29" (1962), în regia lui Mircea Drăgan, dar şi "ValurileDunării" (1959), în regia lui Liviu Ciulei, sunt doar două exemplesimptomatice ale propagandei comuniste prin filmul istoric de laînceputul anilor 60. Inducerea unei anumite percepţii privind rolulşi acţiunile comuniştilor în ilegalitate, pe timpul războiului, darmai ales în pregătirea şi desfăşurarea loviturii de stat de la 23august 1944 (complet mistificată de istoriografia comunistă) adevenit o sarcină primordială şi în acelaşi timp o condiţie deaprobare a producerii unor filme istorice, fie că acestea aveau ointrigă predominant poliţistă (seria comisarului Moldovan realizatăde Sergiu Nicolaescu), se doreau a fi reconstituiri ("Cerul începela etajul III", 1967, r. Francisc Munteanu; "Stejar extremăurgenţă", 1974, r. Dinu Cocea; "Zidul", 1975, r. Constantin Vaeni),sau fresce de epocă ("Puterea şi adevărul", 1972, r. ManoleMarcus).

În producţiile pe timp de război, "Elisabeth şi Essex" (1939) sau"Corsarul" (1940), r. Michael Curtiz, personajul lui Errol Flynn şipartenera sa Bette Davis, deşi construiesc o atmosferă de mareentuziasm patriotic în jurul reginei Angliei aflate sub pericolulinvaziei spaniole, îşi păstrează totuşi latura umană, ei iubesc,urăsc, le este uneori frică, mai ezită, dar în final îşi învingomeneştile slăbiciuni.
În schimb, atât voievozii, cât şi ilegaliştii comunişti sauactiviştii ajunşi la putere în calitate de personaje în filmeleistorice româneşti realizate după 1960 par a fi asexuate, lipsitede orice vulnerabilitate umană, sentimentele lor nu se referă decâtla abstracţiuni (libertatea, cauza, misiunea, datoria) şi nu laparteneri de sex opus (uneori voievozii şi comuniştii din filmelecomuniste româneşti mai au "slăbiciunea" de a-şi iubi copiii saupărinţii), nici vorbă de vicii sau carenţe morale, ca şi când ei arfi deasupra oamenilor.


CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) şi doctor(Magna cum Laude) în ştiinţe militare, a fost ofiţer în cadrulM.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune sipresă scrisă şi apoi ca ofiţer specialist în operaţii psihologiceîn cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO în Kosovo şi Afganistan. Apublicat mai multe volume despre propagandă, război mediatic şiistorie militară în România şi Statele Unite. Din 2008 estecolaborator al "Ziarului de Duminică" şi al revistei"Flacăra".

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067