Andrei Pleşu faţă cu Jurnalul
Joi, 18 noiembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare"Carol I", a avut loc a treia conferinţă din seria "Cultura batecriza" (CuBaCri). Invitatul a fost eseistul şi filosoful AndreiPleşu; tema discuţiei a fost "Jurnalul. Al cui?".
În prima parte a întâlnirii, Andrei Pleşu a vorbit desprediversele tipuri de jurnal personal ţinut zilnic de mulţi oameni,inclusiv de scriitori. Valoarea acestor jurnale este diversă, de lacea documentară la cea intelectuală şi morală - căutarea unuirăspuns la acute probleme personale - ori la cea strictpsihologică, de defulare în faţa unor cititori reali sauprezumtivi. Dacă interesul documentar imediat este adesea contrazisde desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, iar defularea iaaspecte rizibile - exemplele date de A. Pleşu au şi stârnit hohotede râs -, tocmai interesul personal al jurnalului este cel care,paradoxal, rezistă cel mai mult timpului. Acest interes nu sedatorează unor "revelaţii" indiscrete din biografia autorului, cifaptului că mai toţi oamenii sunt frământaţi de aceleaşi problemeexistenţiale, în ciuda diferenţelor de biografie; citindu-le,medităm deci asupra propriei noastre vieţi.
Fragmente din "Jurnalul de la Tescani", 1993, sau din "Note,stări, zile", 2010, ilustrează perfect temele de reflecţie aleautorului, Andrei Pleşu; citindu-le însă, nu putem să nu ne punemşi noi alte şi alte întrebări - a remarcat, în a doua parte aîntâlnirii, Sorin Alexandrescu, profesor la Universitatea dinBucureşti, moderator şi iniţiator al seriei de conferinţeCuBaCri. Omul politic Andrei Pleşu, de mai multe ori în ultimiidouăzeci de ani ministru, apoi consilier prezidenţial, nu se revelăca atare în jurnal, dar modul lui de-a evacua evenimentele publicedin text atrage la fel de mult atenţia precum cel de-a trimitesimbolic la ele. Da, jurnalul spune, dar şi ascunde părerileautorului, la fel de semnificativ, a declarat Andrei Pleşu. Omuleste plural, el nu poate fi redus numai la un singur rolsocial.
Discuţia s-a lărgit apoi la probleme legate de mentalitateagenerală a românilor, comparaţi uneori cu alte popoare, în faţaunor evenimente precum cele din 1968, 1989 sau altele din istoriarecentă. Este vorba aici nu numai de căutări personale, ci şi de deo filosofie generală în faţa vieţii, de reliefare mai curândironică decât tragică a problemelor vieţii - au remarcat atâtAndrei Pleşu, cât şi Sorin Alexandrescu.
După o scurtă pauză muzicală asigurată de tânărul violoncelistŞtefan Cazacu cu fragmente din suita nr. 3 de J.S. Bach, a urmat olungă discuţie cu un public în mare majoritate foarte tânăr.Participarea extrem de numeroasă a acestuia, o parte, nevoită săurmărească discuţia în picioare, a continuat pe aceleaşi notegrave, deşi întretăiate de glume. Conferinţa, ca şi dialogululterior, s-au bucurat vădit de un mare succes, datorită nu numaicalităţii participanţilor, cât şi nevoii lor de-a discuta asemeneaprobleme, dincolo de vacarmul zilnic al unor false evenimente.
Seria de conferinţe "Cultura bate criza" îşi propune săexpună publicului "oameni şi idei-forţă". "Cultura bate criza esteun spaţiu al reflecţiei despre lume, despre noi înşine şi desprevalori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fărăpolitizări şi vedetisme, nici acuzaţii ori victimizări inutile.",susţine Sorin Alexandrescu. Proiect de conferinte publice, CuBaCricontinuă marţi, 30 noiembrie, ora 19.00, cu întâlnirea cu o figurăcvasi-legendară, marele filosof şi istoric american Hayden White(foto 1) de la University of California at Santa Cruz, autor alunei lungi serii de cărţi, de la "Metahistory", 1973, la "TheFiction of Narrative", 2010.
Povestea Premiilor ASB
Vineri, 19 noiembrie s-a desfăşurat în Sala de Consiliu "I.L.Caragiale" a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti ceremonia de acordarea Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a UniuniiScriitorilor din România, pentru anul 2009. Premiile au fostacordate de un juriu format din Eugen Simion, Ioana Ieronim,Tudorel Urian, Radu Voinescu, Octavian Soviany.
Ceremonia a fost organizată de Primăria Sectorului 2 Bucureşticare a oferit, în afara părţii materiale a premiilor, şi câte unfrumos trofeu de cristal laureaţilor. Domnul Primar Neculai Onţanus-a implicat direct în realizarea proiectului şi a prezidatceremonia. A fost a şasea ediţie a acestor premii sponsorizată şiorganizată de Primăria Sectorului 2. În organizare, Domnul Primar afost ajutat de doamnele Mariana Georgescu, director în PrimăriaSectorului 2, Ruxandra Garofeanu, consilier pentru cultură alPrimăriei şi Camelia Popescu, reprezentant al departamentului deprotocol şi presă.
După cuvântul introductiv şi mulţumirile Asociaţiei faţă degazde şi sponsori, preşedintele ASB a oferit domnului primarNeculai Onţanu un trofeu de onoare "pentru contribuţia excepţionalăla susţinerea culturii scrise" (foto 2) şi doamnei GabrielaVrânceanu-Firea, o diplomă de merit, primită în numelepublicaţiilor pe care aceasta le conduce (sponsorul tradiţional alpremiilor de debut) de scriitorul Ciprian Chirvasiu.
Publicul, prezent în număr mare şi constituit preponderent dinmembrii ASB, i-a aplaudat cu căldură pe câştigători, care au rostitscurte alocuţiuni pline de spirit. Poetul Constantin Abăluţă acitit un text ocazional conceput în ziua în care a aflat vesteapremierii volumului său.
Premiul Opera Omnia a fost decernat de Primarul Sectorului 2, înconsens cu juriul, prozatoarei Gabriela Adameşteanu. Fiind plecatăpentru un eveniment literar la New York, laureata a fostreprezentată de scriitoarea Doina Ruşti, iar preşedintele ASB acitit un mesaj transmis cu acest prilej de autoarea "Dimineţiipierdute". Academicianul Eugen Simion a oferit gazdelor şimembrilor juriului exemplare din recenta apariţie îngrijită deAcademia Română a operei publicistice a lui Ioan Slavici, precum şiun volum omagial Eugen Ionesco criticului Dan Cristea, fost colegde juriu timp de patru ani.
Premiile Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a UniuniiScriitorilor din România, se acordă, în noua formulă, de după 1989,din anul 1994 (atunci s-au decernat, ca şi în continuare, pentruanul editorial anterior - 1993). După o pauză de mai mulţi ani,Iosif Naghiu, secretar atunci al ASB, a reînfiinţat aceste premii,a obţinut an de an fonduri şi a organizat decernarea vreme de 10ani (pentru anii editoriali 1993-2002). După dispariţiaregretatului Iosif Naghiu în noiembrie 2003, ASB fiind coordonatăde Horia Gârbea, premiile au continuat să fie decernate cusprijinul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, la sediul acesteiinstituţii (pentru anii 2004-2009). În ultimii ani, primarulsectorului 2 a decis acordarea unui premiu Opera Omnia unuiscriitor din Bucureşti de către Primăria Sectorului 2 în consens cujuriul. Laureaţii acestui premiu au fost pe rând: George Bălăiţă,Eugen Simion, Nicolae Manolescu şi Augustin Buzura, IleanaMălăncioiu, Gabriela Adameşteanu. Tradiţional, ceremonia deacordare are loc toamna şi începe la ora 11 sub deviza: "Nuaşteptăm ceasul al 12-lea, premiem valoarea la timp". Doar în 2006,ceremonia a fost fixată într-o zi de 13 la ora 13.13 şi atunci uncutremur s-a declanşat în jurul orei 14 determinând reintrarea întradiţie. În timp, numeroşi membri ai ASB şi debutanţi de talent,cei mai mulţi devenind membri ulterior, au primit acest premiu.Dacă am cita doar numele unora dintre cei care nu mai sunt aziprintre noi, ar trebui să ne amintim de nume ca Iuliu Raţiu, MirceaGhiţulescu, Ion Drăgănoiu, Marin Sorescu, Ion Stratan, AlexandruCondeescu, Ion Covaci.
Premiile ASB, ediţia 2010, au fost:
Pentru Proză: Ioana Drăgan - "Mafalda" (Ed. Allfa) şi ŞerbanTomşa - "Gheţarul" (Ed. Cartea Românească);
Pentru Poezie: Lucian Vasilescu - "Aproape. Atât de departe. Close.so far away" (Ed. Vinea/ Integral) şi Constantin Abăluţă - "Iov înfunicular" (Ed. Limes);
Pentru Dramaturgie: Olga Delia Mateescu - "Miere şi canapea" (EdPalimpsest);
Pentru Critică, istorie literară, eseu: Gelu Negrea - "Dicţionarulsubiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale" (Ed. CarteaRomânească);
Premiul special: D. Vatamaniuc - pentru contribuţia remarcabilă larealizarea ediţiilor critice din clasicii literaturii române;
Premiul pentru Debut: Laurenţiu Hanganu - "Memoria ecoului. Studiişi articole de istorie literară şi literatură comparată" (Ed.Saeculum I.O).
Expoziţie eveniment la European Art Gallery
European Art Gallery organizeaza in perioada decembrie 2010 -martie 2011, prima expozitie personala, la Bucuresti, a pictoruluigerman nascut in Romania, Michael Lassel (foto 3). Michael Lasseleste singurul pictor roman care a expus la British Museum(expozitia "Babylon - Myth and Reality" / 2008 - 2009). Artistul afost ales Societar al Salonului de Toamna de la Paris inca din1992. Pictura lui Michael Lassel este prezenta in muzeele dinGermania, Singapore, Tokio sau la Tate Gallery din Londra si incolectiile Saatchi, ale familiei Baur, Elvetia, ale companieiTexaco Oil, SUA, ale Ducilor de Beaufort sau ale descendentilor luiBonaparte. Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 2 decembrie, ora19, la European Art Gallery si va fi precedat de o conferinta depresa (joi, 2 decembrie, ora 11.00).
Ultimul proiect pe 2010 la Galeria Mora
In perioada 26 noiembrie - 15 decembrie 2010, la Galeria Mora(Bucuresti, strada Grigore Mora nr. 39) este deschisa expozitia"7:19" a artistei Irina Abaza (foto 4). Despre proiectul sau,autoarea spune: "7:19 este o poetica aasteptarii, o explorare vizuala a unui univers tensionat, populatde personaje atemporale, aflate intr-un spatiu inchis.
Fereastra ce delimiteaza acest spatiu captiv are valentemultiple: ea poate reprezenta o legatura cu exteriorul, o posibilacale de evadare sau doar o sursa de lumina de care personajele seferesc.
Contrastul dintre cele doua lumi - cea a spatiului exterior(strain) si a celui interior (domestic si claustrofobic in acelasitimp) - este un simptom al dramei interioare a personajelor.
Asteptarea devine o staza, o discontinuitate, o evadare dinreal, o existenta intre doua lumi.
Personajele sunt surprinse intr-un modvoyeurist, expuse intr-o corporalitatevulnerabila, mute, inchise in propria drama. Privitorul ajungeastfel sa fie la randul sau un voyeur, un martor impotental unei asteptari sterile, al carei mister il cuprinde, devenindchiar personajul pe care il priveste."
Irina Abaza (n. 1977) a absolvit Universitatea de Arte "N.Grigorescu" din Bucuresti in 2002 si este in prezent presedinte alAsociatiei din Pod si coordonatoare a programului de arta publica"I love Bucharest". Pe langa interventiileartistice in spatiul public, Irina Abaza se concentreaza inlucrarile sale de pictura pe surprinderea emotiilor si trairilorprofund umane.
Din penitenciar la Muzeul Naţional de ArtăContemporană
Intre 25 noiembrie 2010 si 31 ianuarie 2011, MuzeulNational de Arta Contemporana prezinta expozitia artistului CălinDan - "Anturaju' si alte intamplari / Anturaju & OtherStories" (foto 5).
In perioadaseptembrie 2005 si mai 2007 Călin Dan a colaborat cu detinutiiPenitenciarului Colibasi, pentru realizarea unui proiect sustinutde Biroul Arhitectului Guvernamental din Olanda (AtelierRijksbouwmeester). Acest proces s-a materializat in mai 2007, prinrealizarea spectacolului de teatru "Carne /Cane"despre perceptia sociala a delincventilor inRomania moderna. Conceputa si regizata de catre artist, piesa afost interpretata de catre un grup de detinuti pe scena TeatruluiOdeon. In urma aceluiasi proces, artistul a realizat in 2009"Wings for Dogs / Aripi pentru caini", un videoexperimental reflectand asupra capcanelor comunicarii, si asuprafelului cum percepem azi teme generale ca: responsabilitate, crima,destin, pedeapsa.
MNAC va prezenta in video instalatia "Anturaju' si alteintamplari" materialul documentar rezultat din editarea aaproximativ 60 de ore de conversatii cu detinutii, precum si celedoua rezultate precedente ale acestui proiect.
Expozitia va fi insotita de o publicatie si se va deschide cu odezbatere despre modul in care arta publica poate aborda subiectesociale sensibile. Invitatii propusi pentru sustinerea acesteidiscutii, sunt Jean Boumans (Huis voor de KunstenLimburg; ex-curator al Atelier Rijsbouwmeester si coordonator alproiectului), Mariana Celac (arhitect si eseist),Dana Cenusa (Administratia Nationala aPenitenciarelor), Arno van Roosmalen(Director,Stroom, Den Haag), Bruno Stefan (sociolog, autoral "Mediului penitenciar romanesc").
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
