Premiul literar Nelly Sachs atribuit lui Norman Manea
Presa germană anunţă atribuirea prestigiosului Premiu literar Nelly Sachs scriitorului român Norman Manea (foto 1). Înfiinţat în 1961 şi decernat la fiecare doi ani unor "scriitori cu o proeminentă contribuţie literară la inţelegerea intre oameni", Premiul literar Nelly Sachs a revenit până acum laureaţilor Nobel Nelly Sachs, Elias Canetti, Nadine Gordimer, precum şi lui Giorgio Bassani, Erich Fromm, Milan Kundera, Juan Goytisolo, Javier Marias, Christa Wolf, Margaret Atwood.
În motivarea Juriului din Dortmund, alcătuit din critici literari de la Die Zeit, Suddeutsche Zeitung, Der Spiegel, Frankfurter Rundschau si Deutsche Akademie Fur Sprache und Dichtung, se mentioneeaza că "Manea este un reprezentant de seamă al modernităţii literare luminate. Romanul Intoarcerea huliganului, un autoportret impresionant prin curaj moral şi virtuozitatea limbii, prezintă - din subteranele propriei biografii - neliniştitoare aspecte profunde ale istoriei românesti."
Expoziţie omagială Marie Curie
Pentru că 2011 este Anul Internaţional al Chimiei şi tot acum se aniversează centenarul decernării Premiului Nobel pentru chimie lui Marie Curie, Institutul Francez din Timişoara organizează o expoziţie dedicată celebrei femei de ştiinţă (foto 2). Expoziţia trasează itinerariul acestei femei-pionier prin intermediul a 50 de fotografii, dintre care unele inedite.
Marie Curie, emigrată din Polonia, este prima femeie din Franţa care şi-a susţinut doctoratul în fizică, a obţinut un premiu Nobel şi a devenit profesor la Universitatea din Paris.
Expozţia se poate vizita până la 14 octombrie, la Institutul francez din Timişoara. Intrarea este liberă.
La Stockholm a fost decernat Premiul Marin Sorescu pentru 2011
Institutul Cultural Român de la Stockholm a decernat, în cadrul unei ceremonii organizate la Târgul de Carte de la Göteborg, Premiul Marin Sorescu pe anul 2011. Premiul i-a fost acordat scriitoarei suedeze Karin Johannisson (foto 3), "pentru cunoştinţele solide şi entuziasmul genuin cu care cercetează şi descrie legăturile dintre ştiinţele naturale, în primul rând istoria medicinei, şi ştiinţele umaniste, precum şi între idei şi societate, trup şi suflet. Atât arta, cât şi literatura au o prezenţă vie în cărţile lui Johannisson, care exercită o influenţă certă asupra beletristicii suedeze. La aceasta contribuie, printre altele, stilul rafinat şi privirea alertă cu care Karin Johannisson îşi abordează subiectele."
Karin Johannisson este scriitor, specialist în istoria medicinei şi profesor la Catedra de istoria doctrinelor din cadrul Universităţii din Uppsala. De la debutul în 1974, Karin Johannisson a publicat 13 volume aflate la intersecţia dintre ştiinţă, eseistică şi ficţiune. Lucrările ei - traduse în mai multe limbi - au influenţat numeroşi scriitori suedezi. Este o desăvârşită stilistă şi o erudită, ceea ce i-a adus atât premii literare, cât şi distincţii ştiinţifice. Este membră a mai multor academii şi doctor honoris causa în medicină. Premiul Marin Sorescu este decernat anual de ICR Stockholm unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală.
Studiu asupra fenomenului emigraţiei româneşti în Italia
Dan Lungu (foto 4, stânga) sociolog şi unul din cei mai traduşi scriitori români contemporani, şi Didier Ruef (foto 4, dreapta), renumit fotograf elveţian, specializat în fotografie documentară, au început pe 24 septembrie un proiect inedit, cu mize actuale, intitulat "O patrie, două patrii. Jurnal de călătorii".
Pe parcursul a doi ani, Dan Lungu şi Didier Ruef vor efectua trei stagii de documentare în Italia, în timpul cărora vor explora comunităţile româneşti din Italia Centrală, de Nord şi de Sud, propunându-şi să înţeleagă de ce se află românii acolo, care e povestea vieţii lor, cine sunt ei acum, cum se raportează copiii lor la România şi la Italia, care e viaţa lor cotidiană, cum interacţionează cu italienii în diferite contexte, cum gestionează diferenţele, ce le place şi ce nu în noua lor viaţă, ce proiecte de viitor au etc.
Folosind mărturiile şi confesiunile, conversaţiile spontane şi istoriile de viaţă, observaţia şi, nu în ultimul rând, fotografia documentară, cei doi autori vor întocmi un jurnal în care observaţia literară şi informaţia sociologică se împletesc cu povestirile de viaţă şi documentarea fotografică.
Vizitele exploratorii efectuate de cei doi autori vor include realizarea de interviuri comprehensive, incursiuni fotografice, participarea la activităţi comunitare, asociative sau familiale, observarea diferitelor categorii de emigranţi în contexte şi situaţii cât mai diverse, astfel încât varietatea experienţelor să ofere o perspectivă panoramică în reconstrucţia şi exersarea cotidiană a noii identităţi.
Concluziile celor trei etape ale documentării vor fi comunicate public în cadrul unor manifestări organizate de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Finaliştii Premiilor Prometheus 2011
Marile Premii Prometheus pentru Opera Omnia (intreaga cariera) si pentru Opera Prima (debut) au ajuns la a X-a editie. Premiile sunt acordate, ca in fiecare an, de catre Fundatia Anonimul şi rasplatesc artistii romani de valoare din domeniile: literatura, muzica, arte vizuale si artele spectacolului.
Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia are o valoare de 100.000 lei, iar cel pentru Opera Prima de 10.000 lei. Se mai acorda trei premii in valoare de cate 10.000 lei finalistilor Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia.
Juriul (foto 5) format din: Andrei Plesu - presedinte, Eugen Negrici (sectiunea literatura), Dan Dediu (sectiunea muzica), Ruxandra Demetrescu (sectiunea arte vizuale) si Ion Caramitru (sectiunea artele spectacolului), a desemnat finalistii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus pentru Opera Omnia si Opera Prima.
Finalistii pentru Opera Omnia sunt: sectiunea literatura: Paul Cornea; sectiunea muzica: Cristian Mandeal; sectiunea arte vizuale: Sorin Ilfoveanu;
sectiuneaartele spectacolului: Horatiu Malaele.
Finalistii pentru Opera Prima sunt: sectiunea literatura: Val Chimic (Valentina Chirita); sectiunea muzica: Mihai Ritivoiu; sectiunea arte vizuale: Alexandru Niculescu; sectiuneaartele spectacolului: Marian Crisan.
Laureatii editiilor anterioare ale Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia sunt: Liviu Ciulei, Vasile Gorduz si Silvia Radu, Nicolae Manolescu, Paul Bortnovski, Aurel Stroe, George Banu, Mircea Horia Simionescu, Ileana Malancioiu si Victor Rebengiuc. Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima ii are ca laureati pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru Radvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoitei si Eduard Stan, si Andrei Terian.
Pe data de 19 octombrie, la orele 19.00, juriul va desemna castigatorii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus.
Marile Premii Prometheus pentru Opera Omnia (intreaga cariera) si pentru Opera Prima (debut) au ajuns la a X-a editie. Premiile sunt acordate, ca in fiecare an, de catre Fundatia Anonimul şi rasplatesc artistii romani de valoare din domeniile: literatura, muzica, arte vizuale si artele spectacolului.
Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia are o valoare de 100.000 lei, iar cel pentru Opera Prima de 10.000 lei. Se mai acorda trei premii in valoare de cate 10.000 lei finalistilor Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia.
Juriul (foto 5) format din: Andrei Plesu - presedinte, Eugen Negrici (sectiunea literatura), Dan Dediu (sectiunea muzica), Ruxandra Demetrescu (sectiunea arte vizuale) si Ion Caramitru (sectiunea artele spectacolului), a desemnat finalistii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus pentru Opera Omnia si Opera Prima.
Finalistii pentru Opera Omnia sunt: sectiunea literatura: Paul Cornea; sectiunea muzica: Cristian Mandeal; sectiunea arte vizuale: Sorin Ilfoveanu;
sectiuneaartele spectacolului: Horatiu Malaele.
Finalistii pentru Opera Prima sunt: sectiunea literatura: Val Chimic (Valentina Chirita); sectiunea muzica: Mihai Ritivoiu; sectiunea arte vizuale: Alexandru Niculescu; sectiuneaartele spectacolului: Marian Crisan.
Laureatii editiilor anterioare ale Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia sunt: Liviu Ciulei, Vasile Gorduz si Silvia Radu, Nicolae Manolescu, Paul Bortnovski, Aurel Stroe, George Banu, Mircea Horia Simionescu, Ileana Malancioiu si Victor Rebengiuc. Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima ii are ca laureati pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru Radvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoitei si Eduard Stan, si Andrei Terian.
Pe data de 19 octombrie, la orele 19.00, juriul va desemna castigatorii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus.
Theodor Aman şi epoca sa
Cu prilejul comemorării a 120 de ani de la dispariţia lui Theodor Aman (foto 6), artist remarcabil al începuturilor modernităţii româneşti, Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" organizează, sub auspiciile Academiei Române, în zilele de 6 şi 7 octombrie a.c.,o sesiune naţională de comunicări. Theodor Aman a avut un rol întemeietor în configurarea unui sistem artistic modern în spaţiul românesc prin practica sa artistică şi prin crearea unor instituţii de specialitate. Format la şcoala academismului francez, vocaţia sa primă a fost pictura şi mai ales pictura cu tematică istorică. S-a exersat însă şi în celelalte genuri - portret, peisaj, scenă de gen - precum şi în gravură sau sculptură decorativă. Nu mai puţin importantă a fost activitatea de profesor şi director al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti la a cărei înfiinţare contribuise decisiv.
Comunicările şi discuţiile vor avea loc alternativ în Aula Academiei Române (între orele 10-13) şi la Institutul de Istoria Artei (între orele 15-18). În cea de-a doua zi a sesiunii, la Cimitirul Bellu, este programată, la orele 13, o ceremonie de depunere de coroane de flori la mormântul Maestrului.
Două expoziţii conexe se vor deschide la Biblioteca Academiei Române şi la Institutul de Istoria Artei. Prima, organizată de Catălina Macovei, şefa Cabinetului de Stampe, va expune lucrări de grafică mai puţin cunoscute ale artistului aflate în patrimoniul înaltului for academic, iar cea de-a doua - pentru care s-au străduit Olivia Niţiş şi Irina Cărăbaş - va fi consacrată istoriografiei lui Aman şi publicaţiilor care au avut ca subiect opera sa ori unul dintre aspectele activităţii şi biografiei sale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
