Fac bani cu nerusinare din suferinta unoroameni neajutorati care cersesc ingrijire. Astazi vorbim desprecaminele de batrani, un univers necontrolat dar foarte profitabilpentru multi oportunisti, care fac averi frumoase de pe urmavarstnicilor. Fonduri de la stat sau sponsorizari evaporate, fraudesi scandaluri intr-un reportaj cu multe cazuriincredibile.
La Resita ploua cu acuzatii intre angajatiiunui centru si directorul institutiei. La mijloc ar fi aproape 700de mii de euro, cei mai multi bani din sponsorizari, care s-ar fievaporat prin intermediul unor documente dubioase. La Suceava,politia cerceteaza capi din Directia de Asistenta Sociala pentruScandaluri de frauda, anchete si prejudicii de miliarde. Batranetecu lipsuri si umilinte. Asa se rezuma asistenta varstnicilor inRomania. Interesul pentru ocrotirea batranilor e doar un paravan inspatele caruia se nasc afaceri de familie pe banii statului. Viatala azil ofera conditii mizere pentru pensionari dar propice pentrufurturi si castiguri uriase in numelenevoiasilor.
In Romania, viata la azil inseamna umilinta,scandaluri si tratament sub limita decentei. In caminele putine simizere, batranii se multumesc cu ce primesc, chiar daca astainseamna furt, rele tratamente si un noian de refuzuri. Si in timpce mii de suflete isi duc batranetile sub povara unei ingrijiri maimult in bataie de joc, factori de decizie castiga frumos de pe urmacentrelor. Cei din azile sunt marginalizati si infometati, cei carelucreaza in sfera caminelor se imbogatesc dubios. Dosare penalesunt putine in astfel de cazuri, si pedepsele sunt preablande.
In Romania, tara care-si ingnora batranii,exista factori de decizie care fac afaceri pe spatele lor. Edilicare construiesc azile de milioane de euro pe care le abandoneazamai apoi pentru ca nu mai au bani de mobilier in vreme ce sute debatrani bat la portile centrelor ca sa fie primiti. Angajati dinsistem acuzati ca fura din sponsorizari si din pensiile celorinternati cu care-si construiesc vile sau cumpara masini scumpe.Asa arata tabloul damatic al unei catogorii de oamenii pe careautoritatile se grabesc sa-i numeasca asistatisocial.
Pentru unii patul din azil e casa lor. Doimetri patrati in care si-au inghesuit amintirile si ultimii ani aibatranetii. Ramasi singuri la capat de drum isi spun povestilesoptit si se bucura de fiecare vizita.
Caminul din Novaci, judetul Gorj. Un centrucu pereti mucegaiti, infestat cu gandaci si 30 de batrani care numai asteapta nimic. Sunt norocosi pentru ca au prins un pat liber,unde sa-si duca povara singuratatii. Mizeria si lipsurile din caminsunt cauzate de reducerile de personal dar si de incompetenta celorcare il conduc. Putini stiu ca a fost un centru pentru care s-auobtinut fonduri Phare in valoare de 250 de mii de euro, bani carear fi trebuit sa le asigure batranilor conditii de cazare decente.Insa tipic romanesc, cei care ar fi trebuit sa asiguregospodarirea, au facut tot posibilul sa piardafinantarea.
Sponsorizari mascate, acuzatii de sustragerea pensiilor batranilor dar si de mita intre personal si conducere,mizerii romanesti au lovit in ingrijirea varstnicilor. In loc de uncentru modern, batranii stau intr-un azil insalubru. Cu un sfert demilion de euro de la Uniune, edilii n-au reusit sa aduca centrul lastandardele cerute si acesta nu a putut fi acreditat. Asa ca nupoate primi finantari pentru modernizare, dar nici subventie de lastat care sa acopere o treime din cheltuielile cu fiecare batran. Efinantat de la bugetul local sarac al unei foste comunetransformata in oras, dar mai ales din pensiilerezidentilor.
Batranii asteapta cu orele o cana de apapentru ca jumatate dintre ei sunt imobilizati la pat. Ziua ramantoti in grija a doua infirmiere, noaptea pe tura e o singuraasistenta. Sunt inscrisi la un medic de familie care nu-i vede culunile, desi multi sunt bolnavi cronici. N-au sanatate, dar n-aunici conditii decente de viata. Fiecare dintre ei sta de cel putin5 ani in centru si toti au invatat sa nu aiba pretentii. Chiar siintr-o zi cu filmare anuntata, in care femeia de serviciu e cu doipasi inaintea echipei Protv, insectele se plimbau nestingherite pepereti. Angajetele sunt mult prea preocupate sa se certe, decat savada de camin.
Batranii sunt de un an martorii unui scandalurias: de o parte fosta directoare, acum asistent social, decealalta, trei foste angajate care sustin ca au fost date afarapentru ca au vorbit despre problemele din centru. Bani si tacere lis-ar fi cerut ca sa-si pastreze slujba, spune una dintre ele. "Inbirou, doamna Firlan, sa ma conteste daca nu spun adevarul, m-achemat pana la dansa. Vali sa stii ca de maine incolo vei plecaacasa. De ce doamna? Nu mai merge cu 500 de euro, e cu o mie!Doamna nu am o mie de euro, daca as avea as sta acasa la mine!"Valeria Dospin a lucrat ca infirmiera 7 ani in centru. In 2006 si-aadus si tatal, si de atunci a inceput sa vada conditiile si de pepozitia rudelor celor internati. A inceput sa puna intrebari sisustine ca de aici i s-a tras concedierea. O acuza pe fostadirectoare ca face angajari in interes propriu, pe bani, dar indetrimental batranilor. In azil locul infirmierelor scolite a fostluat de foste femei de serviciu de la primarie.
La nervi partile conflictului vorbesc defurturi si rele tratamente, tainuite ani de zile pana la momentulconcedierilor. Angajatii si conducerea ar fi impartit bijuteriilebatranilor senili. Acesta e si unul dintre motivele pentru careeuropenii au retras finantarea destinata reabilitariicaminului.
Daca angajatele cu probleme au fostconcediate, directoarea a ramas in centru, desi un judecator acondamnat-o cu suspendare pentru luare de mita. Procurorii ar fidovedit ca face angajari pe bani. Acum e asistent social, a facutrecurs si sustine ca acuzatiile sunt miniciuni.
Caminul apartine primariei Novaci. Liderul desindicat al asistentilor din Gorj spune ca batranii au ramas faraingrijire desi au platit in ultimii 3 ani cotizatii mari. "Pensiilebatranilor veneau la acest camin, spune Cristian Aldescu, lidersindical. In fiecare luna veneau prin posta la acest camin.Directoarea Firlan Mihaela nu depunea aceste pensii in casieriaunitatii. Ca banii sa ajunga legal in casieria unitatii, sa fieinregistrati la acest camin. Si se folosea de acesti bani. Nu-idepunea in casierie, nu-i inregistra in contabilitatea unitatii.""Minciuni, minciuni curate", declara directoarea MihaelaFirlan."Prostii, prostii, ca de fiecare data cei care pleaca audreptate cei care raman nu au dreptate." Liderul de sindicat spuneca situatia din centru e tolerata aberant, iar fosta directoare eprotejata de persoane sus puse. "Fosta directoare coordonatoare decentru Firlan Mihaela are o relatie de prietenie cu primarul Todea.Aceasta directoare a fost condamnata pentru abuz in serviciu siluare de mita, Todea in loc sa o dea afara a trecut-o de pe postulde coordonator pe un post de asistent social, dupa ce arestructurat asistenta sociala care era si lidera de sindicat de laacest camin." "Doamna Firlan, intervine primarul din Novaci,Pantelimon Todea, are o condamnare cu suspendare, deci era sefacentrului, acuma se judeca, are o actiune in instanta, la sentintacare i s-a dat, pana nu se pronunta instanta eu nu pot sa mapronunt."
Varstnicii isi vad de viata lor, limitata laun aparat de radio vechi si o carte. Grigore Radutoiu are 74 de anisi singura lui bucurie e un acordeon. O fotografie ii mai amintestede tinerete, cand era specialist in acordarea instrumentelormuzicale. Ramas vaduv si internat la camin in 2004, nu stie ca,teoretic, o lege il protejeaza. Normele actuale prevad ca niciunazilant nu trebuie sa plateasca mai mult de 60% din pensie.Reprezentantii caminului nu au voie sa ii pretinda mai mult dinvenitul sau. Daca suma nu acopera toata taxa, restul trebuie saprovina de la apartinatori, sau din fondurile primariei. Ori laNovaci, ca in multe alte centre din tara, costul e integral pespatele batranilor.
Inainte de scandalul disponibilizarilor oasistenta se plangea de alimentele de la bucatarie. A apostrofat-ope directoare, pentru mizeria de la magazie. Si acum aceeasisalariata vorbeste de mesele batranilor. Oficial, asitenta are acumalta versiune.
Magazia cu alimente nu a pututfi vizitata. Usa era incuiata, singura cheie fiind la actualadirectoare, plecata la Targu Jiu. Centrul de la Novaci pare uncosmar in comparatie cu un alt camin, la 200 de kilometri distanta,in Resita. 200 de suflete au conditii civilizate si mancare buna.Nu e lux, mocheta ponosita si mozaicul ciobit tradeaza uzura, insae curat.
Pentru Ana Sarbu centrul a insemnat salvarea.I-a murit sotul si a fost atrasa sa semneze cedarea locuinteiintr-un contract cu clauza de intretinere. Cumparatorii au fortat-osa iasa din propria casa si la aproape 80 de ani a plecat cu ogeanta si cateva fotografii, din vremea cand cand juca handbal laUCM Resita.
Azilul a fost adapost pentru mii devarstinici din zona Carasului. Caminul a beneficiat de finantarigeneroase de la Consiliul Judetean de-a lungul anilor dar mai alesa avut sponsorizari masive de la banateni stabiliti in tarile dinVest. In ultimii 10 ani, cel putin 27 de milioane de lei auasigurat un trai decent batranilor. Unde sunt insa multi bani, aparsi fraudele.
"O contabila a unui azil de batrani dinResita s-a gandit ca ar avea nevoie de bani, pentru sarbatori.Femeia a profitat de faptul ca avea acces la actele institutiei,inclusiv la cele de salarii, si timp de mai multe luni si-atransferat in contul personal peste 200 de mii de lei." JenicaGoanta, contabil sef, a retras periodic sume mai mari decat fondulstrict de salarii. Diferenta o trecea in contul ei si al baiatuluiei, si el angajat la Personal, in camin. Ambii sunt acum cercetatiin stare de libertate pentru delapidare, cu interdictia de a parasiorasul. "Complexitatea dosarului - spune Valentin Carstea, sefsectie Parchetul Tribunalului Caras Severin - este data pe de oparte de modalitatea in care a fost savarsita fapta de delapidare,pe de alta parte de valoarea prejudiciului. S-a constatat initialca e de 300.000 de lei, iar in urma unui audit facut pe parcursulcercetarilor, prejudicial s-ar ridica la 2,4 milioane lei." Adicanu s-ar fi rezumat doar la fondul de salarii, ci si la donatii sisumele alocate de la stat. In total peste 600 de mii de euro, osuma care ar fi acoperit pe 10 ani cheltuielile cu consumabile laazil. Putea fi construit un corp nou, putea fi modernizat celactual. Ar fi ramas bani si pentru carucioare si paturi noi. "Aicieste si vina mea, eu am ramas, declara directorul Pavel Fistea,domne cum este posibil sa crezi ca mama isi baga copilul intr-oasemenea mizerie?" Timp ce trei ani cei doi angajati au avut celemai mari salarii din Resita. "In dreptul ei erau sume necuvenite deaproape 20 de mii de lei, iar la fiul sau, sumele necuvenite eraude 6 mii de lei." Directorul Pavel Fistea invoca propria naivitatesi neglijenta. Sustine ca subordonata sa a modificat sub nasul luizeci de borderouri si i-a falsificat semnatura. Ea s-ar fi ocupatde hartii, fiul ei de drumurile pana la banca, unde ajungeaufondurile de la Consiliu si donatiile.
Conducerea si-a dat seama ca ceva nu este inregula in decembrie, cand salariile au inceput sa intarzie. Femeiaaproape ca golise rezerva financiara a institutiei prin tertipuricontabile derulate de multi ani. In timpul cercetarilor, politistiiau descoperit si cum dispareau treptat banii din sponsorizari. Unexemplu ar fi cei aproape 20 de mii de euro - donatie de la urmasulindustriasului Max Auschnit, trimisi special pentru cumpararea demedicamente pentru batrani. "Scanandu-mi semnatura mea, continuaFistea, au cumparat de la o firma de calculatoare peste 30 delaptopuri care n-au ajuns niciodata in institutia noastra. Cand amdescoperit treaba asta, mi-au spus ca invocau asa un program princare sa-i inveti pe batrani la laptopuri." Culmea e ca la vizitelesponsorilor binevoitori, contabila sefa se ocupa de primire, pozandin ocrotitoarea batranilor.
Judecatorii au pus sechestru pe casa familieiGoanta si pe o masina a femeii. Nu si pe apartamentul fiului dincentrul Resitei si alte cateva masini, care ar fi fost vandute panasa inceapa urmarirea penala. Contabila s-a pensionat si nu vrea savorbeasca despre subiect, fiul s-a internat la un spital de bolipsihice, crezand ca scapa de ancheta. Sotul femeii il acuza pedirectorul Pavel Fistea ca ar fi fost complice la toatefraudele.
Asadar anchetatorii nu exclud complicitateacu directorul, pana acum insa niciun document nu arata ca acesta arfi in culpa. Angajatii se feresc sa vorbeasca despre subiect. Pe lacolturi spun ca risipa din bugetul caminului a afectat pana siportiile de mancare ale batranilor. Infirmierele nu vorbescoficial, se tem de tanarul suspectat, pentru ca ar avea legaturi culumea interlopa din Resita. Directorul sustine ca familia Goantasi-ar fi cumparat cu fondurile pentru batrani proprietati inGermania, si urma banilor s-a pierdut. Batranii internati aici n-aumari pretentii insa pentru batranetile lor orice ajutor e manacereasca.
In ultimii ani in sistemul de protectie albatranilor, acuzatiile de frauda s-au tinut lant. Suceava, Directiade Asistenta Sociala. Un fost angajat, Stelian Sarghi, vorbeste descurgeri uriase de bani, comandate la nivel inalt in judet."Fraudele s-au facut numai pe linie de achizitii si investitii, euam lucrat sapte ani ca functionar public pana am fost dat afarapentru ca nu vroiam sa fac parte din echipa celor care lucreazailegal." Stelian Sarghi a facut un denunt la DNA si politie,impotriva conducerii de la Directia de Asistenta Sociala, pomenindangajati si chiar sefi din Consiliul Judetean, acuzati deincompatibilitate. Ar fi legati prin apartenenta la acelasi partidsi prin faptul ca ei sau rude apropiate ar fi facut afaceridubioase cu Directia de Asistenta Sociala. "Sunt angajati care ausemenea firme si angajatii respectivi au si functii politice." Pemasa anchetatorilor a ajuns o plangere de zeci de pagini cudeclaratii detaliate despre investitii umflate artificial pentrumai multe proiecte in numele batranilor. Fostul angajat spune caproblemele au aparut in 2008, cand la conducerea Directiei ajungea,ca adjunct, Mona Sandulescu, consilier municipal si membru marcantPDL Suceava. "Doamna Sandulescu a coordonat intreaga activitate deachizitii si investitii, chiar daca nu are semnaturi ea a coordonattoata aceasta afacere sa o numesc asa." Denuntatorul a anexat laplangerea sa copii ale unor contracte, intre care sunt diferenteuriase de costuri pentru diferite proiecte. Un studiu defezabilitate pentru un centru de 1.400 de mp si 50 de persoane incomuna Mitocul Dragomirnei a costat, in 2007, 3.000 de lei. Doi animai tarziu, cu noua conducere, un alt studiu de fezabilitate pentruun centru de la Todiresti, tot de 50 de persoane dar suprafata maimica, a costat aproape 46.000 de lei noi. De 15 ori mai mult, desiambele contracte au fost facute cu aceeasi firma de proiectare.Stelian Sarghi spune ca lista contractelor cu diferente uriase elunga, zeci de sudii de fezabilitate si proiecte de lucrari.Sesizat de politie, Consiliul Judetean a demarat un audit. "AuditulConsiliului Judetean nu a fost facut sa descopere in opinia mea ofrauda, ci sa acopere o frauda.", insista Sarghi. Directia estesubordonata direct Consiliului Judetean, unde vicepresedinte esteVasile Ilie, sef al Monei Sandulescu si pe linie de partid. IarConsiliul finanteaza investitiile Directiei. Viceperesedinteleconsiliului judetean a depus auditul la politie. Declaradiplomatic: sumele lasa loc de interpretari, n-ar fi vorba de vreofrauda. A luat totusi preventiv masuriadministrative.
Am cerut informatii in scris despre angajatidin Directie si firmele acestora care ar avea contracte cuInstitutia. Sefii de la Consiliu spun ca in faza de cercetare nupot spune in ce constau problemele. Denuntatorul a precizat cainclusiv vicepresedintele Consiliului are un interes direct sa nuii incrimineze pe cei acuzati.
Initial, Mona Sandulescu a evitat o discutiecu echipa de filmare. La insistente, a revenit cu precizari. "Toateactele care au fost facute in aceasta perioada sunt in regula, dinacest motiv eu personal nu ma simt vinovata cu absolutnimic."
Inginerul reclamant spune ca Directia a tocatbanii pe studii si proiecte adica pe documentatii pentru 10 centre,cand putea construi unul cu banii cheltuiti, care deja sa intre incircuit. Stelian Sarghi se intreaba cum sefa sa a reusit dintr-unsalariu de bugetar sa-si ridice o vila si sa demareze o afacere innici doi ani. "Va trebui sa demonstreze exact ceea ce spune, ca easa cum spune dumnealui.", spune Mona Sandulescu.
Centrul de Recuperare de la Todiresti careapare in denunt a ramas si in acest an doar in faza de proiect.Culmea e ca la Todiresti exista deja un camin de batrani, care estetotal nefunctional. Batranii in nevoie cu cereri la primarie auaflat ca nu isi permit un loc in azil. Nea George are 79 de ani sipensie sub 500 de lei. Edilii locali i-au spus ca doar cu un venitde 1.500 de lei poate fi primit. Si doar daca mai sunt alti 30 derezidenti cu pensii mari, care practic sa finanteze in totalitatecentrul. Si in timp ce batranii bolnavi si garboviti se uita lungla centrul nou, edilii nu mai stiu cum sa scape de el. Proiectulapartine primariei si a costat 13 milioane de lei, jumatate fonduriPHARE, jumatate de la bugetul local. Viceprimarul Ioan Popescurecunoaste ca s-au intins mai mult decat le permitea plapuma. S-auimprumutat de la banca 7 milioane si achita o rata de 16 mii de leipe luna, extrem de mult pentru comuna. "Nu ne permitem ca sa-i damdrumul deoarece nu avem bani. Noi am apelat la Consiliul JudeteanSuceava sa ne ajute eventual sa-l ia dumnealor in primire."Viceprimarul comunei spune ca Directia de Asistenta a cheltuitinutil bani pentru proiectarea unui alt centru la Todiresti, candil putea prelua pe cel deja ridicat.
De alfel in toata tara sunt 22 de astfel deconstructii noi, ridicate dupa ultimele standarde, care asteaptainaugurarea.
Ramnicu Valcea, o batrana plange in fataprimariei. Mariei Sofica i-a decedat sotul in 2001 si trei ani maitarziu i-a luat foc casa. Ramasa pe drumuri, primeste ca de altfelzeci de batrani din Valcea, acelasi raspuns: in tot judetul e unsingur camin, mostenit dinainte de 89, unde nu exista locuri decatdaca moare cineva. Paradoxal, in orasul Ramnicu Valcea zac douaproiecte aproape finalizate, iar intr-o comuna vecina un altreilea. Sedii noi, cu dotari moderne, dar cu activitate sistata.In cartierul Ostroveni, edilii au inceput constructia unui centruacum noua ani, si i-au chemat si pe pensionari sa contribuie cuprocente din pensia lor. "Fusese gandit ca un corp format din patrucladiri, unite intre ele, cu o capacitate de 250 de locuri… spuneprimarul orasului. Doar ca dupa ani de santier si cateva miliardede lei vechi platite de batrani, in 2008, fix inainte de alegeri,pensionarii au aflat altceva. S-a constatat ca acestea nu mai suntla standard, si comunitati mai mari de 100 de persoane nu se potconstrui. Motiv pentru care vechiul corp s-a transformat inlocuinte sociale, si am hotarat sa ridicam un nou corp decamin."
Dupa o alta investitie de trei milioane deeuro pentru noul centru, edilii au ajuns la fundul sacului si acuminvoca lipsa banilor. Spera sa concesioneze cladirea unuiinvestitor privat. Daca gasesc vreunul.
Singurul azil de batrani din judet e incomuna Bistrita, la 45 de km de oras. Un loc al condamnarii, tristsi zgomotos. 70 de batrani stau la un loc cu persoane cu handicap,cu probleme psihice. In loc de liniste primesc urlete siscandal.
Gheorghe Stefan are 73 de ani. Arecoxartroza, se deplaseaza doar in carje si a sperat ca daca iese lapensie cu un venit mare, azilul ii va aduce o batranete linistita.A crezut ca e ca in strainatate, unde centrele sunt cluburi aleseniorilor, cochete si bine dotate. S-a inselat. "Am depus cerere,uite am cuponul de pensie, am 12 milioane. Pe mine m-a prinsrevolutia in Centrala Atomoelectrica Cernavoda, de acolo am iesitla pensie." E mahnit ca a fost cazat la un loc cu toate cazurilesociale. "Sunt boschetari, norocosi care n-au facut nimic. Caren-au facut nimic in tara asta, si au venit aici la pun-te masaia-te masa"
O realitate aberanta, un paradox al rusinii:in Romania batranii se umilesc pe la portile azilelor mizere, intimp ce autoritatile detin cladiri nefunctionale cu mii de locuride cazare, cofinantate de guvern si primarii, pentru care statul acheltuit aproape 400 de miliarde de lei vechi. In centrul dinBistrita e frig si intuneric, un centru nou si nefolosit din judetare panouri solare si centrala termica.
Un alt proiect, cu trei moase. Trei mariinvestitori: Guvernul Romaniei, prin Ministerul Muncii, ConsiliulJudetean Valcea si primaria comunei. Data inceperii constructiei:2009. Data finalizarii: 2010. De atunci acest camin e nefunctional,desi a fost construit dupa toate standardele europene. Nu poateprimi batrani pentru ca nu mai sunt bani pentru mobilier, personalsi intretinerea rezidentilor. "
Un haos in care guvernantii nu au controlatsi impus ca banii trimisi catre comunitatile locale sa aiba ofinalitate si nu stiu ca fondurile cheltuite nu-i ajuta cu nimic pebatrani.
In toata tara zeci de milioane de euro aufost directionati in conturile unor patroni, iar cladirile raman pepost de muzeu. Spatiile neocupate demonstreaza lipsa crasa a uneistrategii si a unor centralizari coerente. Culmea, guvernantiiinvoca in 2011 chiar… lipsa spatiilor si au dispus transformareaunor spitale in centre pentru varsta a treia.
Romania are 77 de camine de stat, cu 5.000 delocuri, toate ocupate. Pe liste asteapta alti 4.800 de batrani.Viseaza sa intre intr-un sistem de protectie care sa le usurezeultima treapta a vietii. Se spune ca toti oamenii vor sa traiascamult, dar nimeni nu vrea sa fie batran. Batranetea nu e o optiune,dar in Romania vine la pachet cu bataia de joc siumilinta.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea"Romania, te iubesc!" din 1 mai 2011
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
