Ziarul de Duminică

Freud şi cele două „soţii”/ de Elisabeta Lăsconi

Freud şi cele două „soţii”/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

05.02.2015, 23:58 1150

A trecut un veac de la naşterea psihanalizei, iar biografia întemeietorului ei naşte încă speculaţii, de la care pornesc scenarii narative. Cele două volume ale romanului biografic al lui Irving Stone – Nebunul din turn şi Paria au devenit deja cărţi clasice, dar scriitorii n-au renunţat să facă din Sigmund Freud personaj, exploatând contextul care a generat psihanaliza, relaţiile tânărului Freud cu medicii vienezi ori legăturile tulburi cu pacientele, nu în ultimul rând afinităţile cu discipolii săi.

Dar până la sfera publică ori privată a psihanalizei, Sigmund Freud a trăit prins mereu în constelaţii feminine, prima fiind configurată în familie, de aici a pornit un roman, Sora lui Freud de Goce Smilevski, investigaţie despre surorile sale dispărute într-un lagăr nazist pentru că nu le-a inclus în lista persoanelor pentru care i se obţinuse viza de ieşire din Austria. Tot de aici se naşte alt roman incitant despre complicatul triunghi format din cele două surori Bernays, una soţie şi cealaltă amantă.

Scandalul îşi are germenele într-o declaraţie a lui Carl Gustav Jung din 1957 despre mărturisirea făcută de Minna Bernays despre o relaţie intimă cu cumnatul ei, s-a amplificat în 1982, când unul dintre biografii controversaţi ai părintelui psihanalizei, Peter Swales, a publicat un articol în care susţinea chiar o sarcină şi un avort ale Minnei. Relativ recent, în 2006, o consemnare într-un registru hotelier i-a determinat pe specialişti să revadă întreaga poveste în altă lumină.

Şi cum povestea promitea să aibă multe secrete şi actanţii ei – multe păcate, a ademenit pe două scriitoare obişnuite să lucreze împreună. Karen Mack şi Jennifer Kaufman au scormonit zeci de studii, comentarii şi biografii ori exegeze, ca să reconstituie viaţa familiei Freud, convieţuirea sub acelaşi acoperiş a celor două surori, care aveau grijă de cei şase copii, ca să ghicească personalităţile care au intrat în jocul iubirii, fără să mai părăsească vreodată triunghiul amoroos. Amanta lui Freud este aşadar rezultatul cercetării, cu un întreg scenariu al unei poveşti de iubire plină de frustrări şi suferinţe.

Minna Bernays are o personalitate puternică, diferită de a majorităţii tinerelor femei din Viena sfârşitului de secol XIX: este inteligentă şi curioasă, receptivă faţă de tot ce se întâmplă în jur, educată şi interesată de variate domenii culturale. Slujba ei ca doamnă de companie nu durează niciodată prea mult, superioară în general celor care o angajau, cu iniţiative care deranjau şi-i aduceau concedierea. Ajunsă într-o situaţie critică, apelează la sora ei, Martha, pentru o salvare provizorie, aşa ajunge în casa lui Sigmund Freud.

Dar Martha însăşi, care a ales calea căsătoriei, pare copleşită de griji: cei şase copii o solicită peste măsură şi soţul ei se află în perioada cea mai intensă de muncă şi afirmare. Ideile psihanalizei ce urmau în curând să schimbe concepţia despre psihicul uman, despre sexualitate şi vis, se conturau şi afirmarea lor provoca şoc şi reacţii de respingere în lumea specialiştilor. Însăşi Martha simte dezgust faţă de opera soţului ei, nu se poate desprinde nici ea de prejudecăţile vremii pentru care orice abordare a sexualităţii echivalează cu pornografia.

Însă Minna cea inteligentă înţelege căutările şi ipotezele îndrăzneţe, citeşte ce scrie Freud şi are sugestii, iar comunicarea lor şi modul de a gândi îi transformă în amanţi. Astfel, Minna acceptă rolul ingrat de a doua soţie, confidenta şi sprijinul în aventura lui neobişnuită, cu preţul unor mari frustrări, sentimente reprimate. Nu este o iubire lină şi constantă, căci ebuliţia gândirii freudiene a determinat nevoia de a se apropia de cei care-i împărtăşeau părerile. Şi poate nici n-a fost secretă, ci acceptată de Martha, epuizată de sarcini şi de copii. Romanul stă sub semnul întrebării despre alegerea făcută de Sigmund Freud în tinereţe, când a ales-o pe Martha ca soţie, când perechea potrivită ar fi fost mai degrabă Minna.

 

Karen Mack, Jennifer Kaufman, Amanta lui Freud, traducere din limba engleză de Adriana Bădescu, Editura Rao, 2014, 320 pag.

AFACERI DE LA ZERO