O astfel de "boierie", aproape uitată în săptamânile noastre grăbite, este şi masa de duminică - în familie sau cu prietenii. E o ocazie de a ramâne în legătură cu ai tăi, de a sta la taifas cu ei pentru câteva ore, în care vă puteţi bucura de o masă bună şi de linişte, ca să puteţi începe senini o nouă saptămână.
Din ce în ce mai multe restaurante şi hoteluri oferă oaspeţilor lor astfel de ocazii de celebrare a zilei de duminică - denumite de obicei brunch-uri. Un astfel de loc ce şi-a propus să cultive plăcerea veche a "frumoaselor noastre duminici" în familie este şi Conacul lui Maldăr din Măldăreşti, lângă Horezu.
Aici a fost organizată de curând o sărbătoare a Olteniei - un eveniment de bun gust în care oaspeţii au fost îmbiaţi să îşi trăiasca sfârşitul de săptamână după obiceiul vechilor boieri.
Participanţii au descoperit astfel o culă oltenească autentică, impecabil restaurată, ce a devenit de aproape un an un domeniu al răsfăţului boieresc - cu cerdac, foişor şi ritualuri dichisite.
Momentul mesei a fost organizat "ca odinioară", lângă şemineu, cu tacâmuri şi sfeşnice elegante, lumină suavă de amiază şi muzică cu ştaif. Meniul a fost inspirat de ospeţele boiereşti - o adevarată masă-foileton, în straturi şi etape: antreuri savuroase, momentul proţapului "brâncovenesc" cu berbecuţ de stână, ritualul ceaiului cu prăjituri de casă, dar şi "trataţia cu cafea" , aşa cum era făcută demult de vel-cafegiul boieresc.
Oaspeţii au avut ocazia să descopere vinuri din podgoriile olteneşti, dar şi să-i întâlnească pe meşterii olari de la Horezu - marea mândrie a zonei. Cei ce şi-au dorit au putut să-şi creeze pe roata de olărit propriul vas de ceramică - sub îndrumarea meşterilor.
Această întâmplare, situată la graniţa dintre două arte - cea de a trăi şi arta culinară - a fost astfel o coborâre într-un trecut prin care Conacul lui Maldar încearcă să inspire la redescoperirea unei lumi vechi, de eleganţă, ritmuri sănătoase, tihnă.
"La început nu am prea fost luaţi în serios, cu dorinţa noastră de a restaura o clădire de patrimoniu istoric. Cred că oamenii erau obişnuiţi cu cei ce promiteau şi apoi nu duceau niciodată nimic la capăt. Totuşi, după ce au văzut că la noi lucrurile chiar se întâmplă şi ne dorim ca acest loc să evoce în mod autentic viaţa boierilor olteni, cu mobilier şi detalii de atmosferă ca atunci, au început să ne sprijine" - se destăinuie Daniel Vasilescu, proprietarul conacului. 'În zona aceasta sunt o mulţime de locuri de descoperit, iar noi vrem să le facem cunoscute. Cula Greceanu - de pildă, care se află chiar aici, lângă noi, este un monument architectonic foarte valoros şi are o poveste frumoasă. E o poveste de dragoste, şi cine nu vrea să audă aşa ceva? (râde) Căpitanul ăsta, Maldăr, care a dat numele satului, făcea parte din armata lui Mihai Viteazu şi se pare că, fiind luat prizonier de tătari, s-ar fi îndragostit chiar de fiica hanului. Şi ea de el… Aşa că a reuşit să-l facă scăpat şi au fugit amândoi aici, la Măldăreşti. În culă chiar o să vedeţi obiectele tătăroaicei - avea şi ea nostalgii orientale (râde din nou). Asta vrem, ca oamenii să cunoască poveştile din zonă, să ştie de boieri, de cum trăiau ei şi, de ce nu, să-ncerce pentru o după-amiază sau câteva zile viaţa de atunci."
Cristina Vasilescu s-a documentat timp de trei ani despre viaţa boierilor, pentru ca toate detaliile din conac să fie autentice. "Obiectele de décor au fost strânse în ani de zile. Am scotocit prin magazine de antichităţi şi am ales doar mobilier din stilurile pe care chiar le foloseau boierii olteni.
Totuşi, dincolo de obiectele propriu-zise, noi ne-am dorit să creăm o experienţă boierească vie pentru oaspeţii conacului. Personalul nostru poartă costume ca atunci, iar în camere sunt pânzeturi scrobite. Am fost foarte mândri atunci când oamenii au simţit că fac parte dintr-o poveste."
În ceea ce priveşte gastronomia, proprietarii au introdus un concept special al meselor. La conac nu există un meniu a la carte, iar mesele reprezintă momente culinare unice, inspirate de aromele de sezon, de specificul oltenesc sau pur şi simplu de dispozitia Chef-ului.
Fiecare meniu devine astfel o surpriză, gazdele dorind ca prin acest concept să evoce obiceiul vechi boieresc, în care oaspeţii aflau pe loc cu ce bucate sunt întâmpinaţi. Uneori ideile de mâncăruri vin chiar din amintirea mesenilor , sau de la un gust de care le era dor.
O masă de duminică la conac se transformă uşor într-un moment de apropiere, de vervă, în care oaspeţilor li se propun preparate pe care să le poată împărţi între ei - meniuri în jurul cărora să se închege taifasul. Masa este o secvenţă de 3-4 preparate, în care singurele "reguli" sunt armonia şi savoarea. Iar rezultatul este întotdeauna o duminică de răsfăţ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
