Ziarul de Duminică

„Frumosul Mic care învinge Urâtul Mare printr-o lansare şi o inaugurare.”/ de Călin Hentea

„Frumosul Mic care învinge Urâtul Mare printr-o lansare şi o inaugurare.”/ de Călin Hentea

Fotografii de Călin Hentea

Autor: Calin Hentea

15.07.2016, 00:00 148

Aceasta ar putea fi morala unei după-amieze toride la Banca Naţională a României, începută prin lansarea unui album de arhitectură, continuată cu accesul direct la cea mai celebră sculptură românească a momentului şi terminată printr-o vizită prin cea mai recent restaurată clădire bucureşteană. De fapt, parafraza din titlu provine din ideea că Binele Mic învinge Răul Mare, idee formulată în secolul al XIII-lea de filozoful catalan Ramon Llull şi care a fost susţinută de doamna Jana Balacciu Matei, directoarea editurii Meronia, la lansarea albumului „Restaurarea Palatului Chrissoveloni, Sucursala Municipiului Bucureşti a Băncii Naţionale a României”, având ca autor coordonator pe arhitectul Gabriel Tureanu, ediţie îngrijită de arhitect Cristina Ţurlea, în cadrul unei iniţiative editoriale mai largi, intitulate „Caietele Patrimoniului Arhitectural al BNR”.

Aşadar, cine este Binele Mic, respectiv Frumosul Mic? Este atât acest album mărturie, care spune povestea salvării de către Banca Naţională a unui minunat vestigiu arhitectural al vechiului City bucureştean (atât cât a reuşit lumea financiar-bancară românească să construiască până a venit distrugătoarea năpastă comunistă), cât şi Palatul Chrissoveloni în sine, care este un Frumos Mic, care mai atenuează din Urâtul Mare, ce pare să năpădească oraşul de pe Dâmboviţa. Este cutremurător să citeşti drama şi să priveşti fotografiile albumului ce înfăţişează halul cumplit de degradare în care ajunsese creaţia familiei Chrissoveloni şi a marelui arhitect G.M. Cantacuzino de pe urma comuniştilor, la fel cum este fascinant să priveşti minunea restaurării: numai tavanul de lemn din Sala florentină a palatului a trebuit să fie restaurat pe fiecare dintre cei un milion opt sute de mii de centimetri pătraţi. Puţini români îşi pot imagina fascinanta lume financiar-bancară şi arhitectonică a eleganţei, a frumosului, a modernităţii rafinate, a bogăţiei ne-ostentative care este descrisă în paginile şi fotografiile aşternute de Gabriel Tureanu, de Cristina Ţurlea, de Mirela Duculescu, de Ioan Darida, de Constantin Apostol, de pictorii Gabriela şi Ioan Drăghici. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, mărturisea că se gândeşte la o deschidere a clasic-renascentistei Sălii a ghişeelor din renăscutul Palat Chrissoveloni pentru marele public, nu doar spre vizitare, dar şi spre tranzacţionare de monede de aur (impropriu cunoscute sub numele de „cocoşei” – un termen de înfricoşătoare amintire a terorii comuniste), sau de alte valori numismatice, poate chiar filatelice, aşa cum este normal să se întâmple într-o societate normală.    

Un foarte preţios Frumos Mic este şi „Fata cea Cuminte a Pământului”, zămislită de Brâncuşi sub numele de „Cuminţenia Pământului”, expusă în holul Vechiului Palat al BNR, care s-a înfiorat, închizându-se spre sine, faţă de mulţimea blitzurilor ce au năpădit-o brusc, conştientă parcă de faptul că Urâtul Mare din stradă n-o prea iubeşte, dat fiind micimea sumei strânse de români pentru răscumpărarea ei. Este mică şi sfioasă „Cuminţenia Pământului” pe care ne-a dat-o Brâncuşi şi poate că ar trebui să reflectăm mai mult cât de mare şi orgolioasă este lipsa noastră de minte atunci când nu ştim să ne recunoaştem, să ne apărăm şi să ne păstrăm comorile. Pentru că din Gestul Mic se face Valoarea Mare.        

AFACERI DE LA ZERO