• Leu / EUR4.7315
  • Leu / GBP5.2727
  • Leu / USD4.2103
Ziarul de Duminică

G. Ibrăileanu – 75 de ani de la moarte/ de Bogdan Creţu

G. Ibrăileanu – 75 de ani de la moarte/ de Bogdan Creţu

Autor: Cretu Bogdan

5 apr 2011 191

Pe 12 martie s-au împlinit 75 de ani de la moartea lui G.Ibrăileanu. Nu am observat ca evenimentul să fi lăsat urme în presanoastră culturală. Mentor al revistei "Viaţa Românească",universitar de prestigiu, el a creat, cel puţin în Iaşi, oadevărată legendă. Deloc întâmplător, Catedra de Literatură Românăa Facultăţii de Litere de la Universitatea "Alexandru Ion Cuza" îipoartă numele.

Soarta lui Ibrăileanu părea, până nu de mult, a fi unaingrată: de prin anii '80 (când apar cărţile lui Mihai DinuGheorghiu şi Al. Dobrescu), nici un critic nu a mai catadicsit săse apropie sistematic de opera sa până în 2007, când Antonio Patraşpublică un eseu foarte bine primit, intitulat "Ibrăileanu. Cătreo teorie a personalităţii". Mă aşteptam ca această carte să-lfi adus în actualitate pe nedeptăţitul autor al "Spirituluicritic în cutura română", dar se pare că alte modele au rămasfixate în conştiinţa criticii noastre.

Trăim încă sub mirajul lui Călinescu (şi pe bună dreptate), iaratunci când trebuie să mai alegem încă un nume din marea criticăinterbelică, numele lui Lovinescu vine de la sine. Ibrăileanu parea nu mai vorbi pe limba noastră. Şi nimic nu îngroapă mai abitir înuitare un scriitor decât nepăsarea urmaşilor săi. Consideratvetust, tradiţionalist, promotor al poporanismului, başcasocialist, susţinător al teoriei "artei cu tendinţă" (câtă vremesub comunism şi după aceea nu mai puţin marota criticii a fostvaloarea estetică, scuturată de orice balast), posesorul unui stilimposibil sau lipsit, oricum, de performanţe retorice, Ibrăileanupărea un caz clasat. Cine să stea să mai desluşească holograma uneiopere datate, aparţinând unui autor care nu mai vorbeşte pe limbacontemporanilor? Cine să mai scurme prin atâta moloz şi să cautegrăuntele preţios? Mult mai confortabil a părut, pentru câtevadecenii, să acceptăm stereotipiile comode şi să-l lăsam peIbrăileanu în ungherul lui de istorie literară: un critic cutemperament de moldovean, care nu a reuşit să facă şcoală şi carenu a stârnit niciodată atâtea pasiuni precum ceilalţi giganţi,Maiorescu, Lovinescu ori Călinescu.

Nu cred că putem detecta cu seriozitate un exeget postbelic caresă-şi fi asumat nu programul, dar baremi modelul autoruluiAdelei. Declarativ, Constantin Ciopraga se revendica de lafostul său profesor, concret însă, diferenţele, şi temperamentale,şi stilistice sunt mai făţişe decât asemănările. Mai mult decâtatât, nici în calitatea sa de beletrist Ibrăileanu nu a fostniciodată nominalizat, cu responsabilitate, printre mai mariigenului. Aforismele nu i le-a citit aproape nimeni cu seriozitate(cine stă să creadă în viabilitatea unui gen care nouă nu ni sepotriveşte funciar?), iar romanul Adela, deşi comentat şibifat în sintezele genului, nu a fost niciodată socotit unconcurent de temut pentru titlurile clasice ale prozei de analiză,semnate de Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, AntonHolban, Rebreanu ori chiar M. Blecher. Adela a fost perceputca o ciudăţenie, nici roman, nici jurnal, nici ficţiune, niciautobiografie şi, oricum, prea puţin pentru a-l considera peautorul său un romancier pursânge. Şi e de mirare că lucrurile s-auplămădit astfel, întrucât formula cărţii se potrivea ca o mănuşăpoeticii prozei optzeciste sau a celei de dată mai recentă.

Şi totuşi, dintre criticii noştri, Ibrăileanu e poate cel mairafinat. Pentru el, "salvarea criticului" era să devină "cetitor".Rar am găsit în cultura noastră o pasiune pentru lectură maiputernică decât la Ibrăileanu. Citită cu atenţie, fără prejudecăţi,critica sa oferă o extraordinară pedagogie a lecturii.Pentru Ibrăileanu, Anna Karenina era un personaj mai viu decâtorice persoană relă; îi citea cu patimă pe Tolstoi, pe Turgheniev,pe Dostoievski şi pe atâţia alţii. Eu unul cred că un Lucian Raicusau un Valeriu Cristea din această tradiţie vin. Deşi considerattradiţionalist, ba chiar ideolog al poporanismului, în eseurile luiIbrăileanu sunt pomeniţi scriitori de o modernitate frapantă înepocă, pe care adepţii modernizării literaturii încă nu îifrecventau: despre James Joyce, Gide şi alţii Ibrăileanu vorbeşteprintre primii. Sunt convins că foarte mult rău a făcut operei luicritice "confiscarea" comunistă a mesajului acesteia. Socialismullui Ibrăileanu era unul real, nu unul doctrinar, politic.

Deşi cele mai multe sinteze recente continuă să îi atribuie opoziţie discretă în ierarhia criticii noastre, semne de optimismexistă: printre acestea, cartea colegului meu Antonio Patraş. Totule să renunţăm la prejudecăţi şi să recitim un autor care s-ar puteasă ne apară mult mai "modern" (dacă ăsta e un criteriu valabil) şimai şarmant decât am fi putut bănui. La 75 de ani de la dispariţiasa, G. Ibrăileanu rămâne un model viabil, pe care suntem datorisă-l readucem în prim-plan.

BOGDAN CREŢU(născut la 21 ianuarie 1978, în judeţul Constanţa) este lector laCatedra de Literatură Română din cadrul Facultăţii de Litere,Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi. Doctor în filologie, cudistincţia magna cum laudae, din iulie 2006. Volumepublicate: Arpegii critice. Explorări în critica şi eseisticaactuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor dinRomânia; Premiul pentru debut al revistei "Convorbiri literare");Matei Vişniec - un optzecist atipic (Premiul pentru debut al"Ziarului de Iaşi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei"România literară"), Lecturi actuale. Pagini despre literaturaromână contemporană (Premiul pentru critică al revistei"Ateneu"), Utopia negativă în literatura română. Cronicarliterar, eseist; a publicat în jur de 500 de articole în diferitereviste culturale. Semnează prefeţe la numeroase volume, antologiietc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al UniuniiScriitorilor din România şi al Asociaţiei pentru LiteraturăGenerală şi Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în"Ziarul de Iaşi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" aRadio Iaşi, din 2006.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7315
Diferență: -0,0634
Ieri: 4.7326
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2139
Azi: 5.2727
Diferență: 0,699
Ieri: 5.2538
Azi: 4.2800
Diferență: 0,3211
Ieri: 4.2744