Ziarul de Duminică

GENEALOGII/ Alţi Cantemireşti

GENEALOGII/ Alţi Cantemireşti

In imagine, biserica ctitorita de Dimitrie Cantemir la Tsaritsyno, Moscova. Foto: Mihai Sorin Radulescu

28.04.2010, 15:28 182
După nădăjduita publicare a acestui mic articol pe Internet,se vor supăra poate unii urmaşi ai boierilor cu numele de Cantemir,nelegaţi genealogic de dinastia ce s-a format la cumpăna veacurilorXVII-XVIII. Tot moldoveni, precum Constantin Vodă Cantemir şiurmaşii săi, dar originari din alte locuri decât aceştia, i-amnumit "Alţi Cantemireşti" nu pentru a-i diminua - deşi cu adevăratnu ocupaseră funcţii şi ranguri prea insemnate -, ci pentru căaceasta e expresia consacrată in genealogii.
Deşi nu era istoric in sensul profesionist al termenului,paharnicul Constandin Sion, martor contemporan de valoareinestimabilă - cu toate reproşurile care i s-ar putea aduce - făceadiferenţa, incă de la jumătatea secolului al XIX-lea, intreCantemireştii principelui cărturar şi alţi purtători ai numelui,dintre care unii pretindeau a fi fost rudă cu acesta.
In Arhondologia Moldovei, paharnicul işi amintea: "Ammai văzut un Cantimiresc cu numile Grigoraş şi lăcuinţă in satulIvinceştii de la ţinutul Putnei, om sarac, răzăş de acolo, avè douîpământuri de moşie, şi din documentele ce mi-au arătat m-amincredinţat că este drept Cantemir; am mai cunoscut şi la ţinutulTutovei un Cantemir, privighitor la ocolul Pereschivului, dar nuştiu cu incredinţare de este adevarat acela ori nu; pe acesta l-aurâdicat la rangul de… (text lipsă in original) Mihai vodă Sturza.Să mai titluiesc şi alţii cu această familie, dar nu cred să fieadevăraţi" (ediţia 1973, p. 110).
"Adevăraţi", in sensul existenţei lor, au fost ei cucertitudine, dar nu şi din neamul răzeşilor fălcieni, din careproveneau Dimitrie Cantemir şi ai săi, care şi-au susţinut - ca şiSioneştii de altfel - descendenţa din hanii tătari. Datorităasemănării numelui, Cantemireştii il doreau strămoş chiar pe TimurLenk - Tamerlan, ceea ce constituie fireşte o pură fantezie.
Numele a continuat in lumea mondenă şi diplomatică româneascăprin Dinu Cantemir, diplomat la Ministerul de Externe de dinaintearegimului comunist, incetat din viaţă in 1976 in Spania. Era fiulunui locotenent Cantemir şi al lui Alice născută Krupenski, dinramura serdarului Grigore Krupenski de la Poloboc. Pe liniefeminină descindea - potrivit albumului genealogic al luiOctav-George Lecca, Genealogia a 100 de case dinŢaraRomânească şi Moldova (1911) - din familiile boiereştimoldoveneşti Bossi, Catargi şi Sturdza (ramura de la Miclăuşeni),ceea ce face ca neapartenenţa la familia lui Dimitrie Cantemir săfie pusă in epocă intre paranteze.
Un alt Cantemir din perioada interbelică a fost Ion Cantemir,nepot de soră al locotenent-colonelului Alexandru Rioşanu,subsecretar de Stat la Interne in vremea guvernăriilegionaro-antonesciene (noiembrie 1940 - februarie 1941) şiulterior guvernator al Bucovinei (iunie-august 1941). Şi in cazulacestor Cantemireşti, inrudirea cu o serie de familiiaristocratice, de data aceasta munteneşti - pe linia Rioşenilor,bunica sa era născută Porumbaru, iar străbunica, din neamulIsvoranilor - a trecut pe plan secundar chestiunea genealogică aCantemireştilor.
Ion Cantemir - incetat din viaţă la Paris - a fost căsătoritcu Ibi Golfineanu, fosta soţie a aviatorului Ionel Ghica, nepot defiu al scriitorului şi omului politic Ion Ghica. Din căsătoriadomnişoarei Golfineanu, dintr-o altădată cunoscută familieboierească din Oltenia, s-a născut o fiică, Irina, despre care nemândrim să spunem că a fost iubita lui... Errol Flynn!
Ar fi o contrazicere dacă ne-am pune totuşi intrebarea: şi, infond, dacă aceşti Cantemireşti nu erau rude cu principele cărturar,era oare "vina" lor ? La urma urmei, ce dacă nu erau din aceeaşifamilie?

MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucureşti.Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie aUniversităţii Bucureşti. Specialist in istorie socială româneascăşi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească,1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999,"Genealogia românească", Editura Istros, 2000, "Memorie sistramosi" (2002) si "Cu gandul la lumea de altadata" (2005).

AFACERI DE LA ZERO