• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

GENEALOGII/ Familia Bosie

GENEALOGII/ Familia Bosie
Numele familiei Bossy a revenit in actualitate după Decembrie '89 graţie publicării "Amintirilor" şi "Jurnalului" diplomatului şi istoricului Raul Bossy, ai cărui urmaşi trăiesc de câteva decenii in Occident.
Patronimicul a fost desigur francizat in secolul XIX, pentru a nu fi pronunţat prea diferit faţă de forma originală moldovenească. In vorbire franceză, "s"-ul intervocalic s-ar fi pronunţat "z", iar diftongul de la sfârşit - "ie" - era văzut poate ca având o alură cam provincială. "Bosie" nu este un nume chiar rar in Moldova şi problema e: au existat mai multe familii omonime, fără legătură intre ele? Cu certitudine, da.
In "Arhondologia" sa, paharnicul Constandin Sion deosebea trei neamuri diferite purtând acelaşi nume: unul dintre ele, originar din ţinutul Dorohoi, avea ca personaj mai reprezentativ pe armaşul Neculai Bosie, proprietar al moşiei "Săreţelul" din ţinutul Sucevei, başcapuchehaie la Ţarigrad in 1822. Toponimul apare de asemenea sub forma "Sireţelul". O altă familie Bosie - având iniţial numele "Floare" - exista la jumătatea veacului XIX la Tecuci, fiind ilustrată de comisul Toader Bosie. O a treia familie era in ţinutul Fălciului, din ea făcând parte slugerul Ioan Bosie, "arnăut la logofătul Todiraş Balş".
Consultând vol. I, partea a II-a a "Indrumătorului in Arhivele Centrale" din Bucureşti (1974), se poate vedea că la Arhivele Naţionale există un bogat fond de documente Bosie, legat de familia din care descindea diplomatul Raul Bossy.
In "Ziarul de Duminică" din 12 octombrie şi 19 octombrie 2007 a apărut un articol intitulat "Nadia Russo - Bossie intre artă şi zbor", de Daniel Focşa. De obârşie nobilă rusească, aviatoarea a fost căsătorită a doua oară cu Guy Bossie (cu numele scris cu dublu "s").
O familie Bosie pe ai cărei urmaşi i-am intâlnit in Bucureşti descindea din Haralamb Bosie de la Huşi, proprietarul unei case in acel oraş, pe strada Cuza Vodă, şi al unei moşii la Valea lui Bosie. A fost căsătorit cu Elena născută Buzne, al cărei nume evocă şi el o genealogie rămuroasă şi culturală. Satul Valea lui Bosie se găseşte la vest de Huşi, păstrând toponimic amintirea acestei familii.
In "Vidomostie de boierii Moldovei aflaţi in ţară la 1829", publicată de Alexandru V. Perietzianu-Buzău in "Arhiva Genealogică", serie nouă, nr.1-2/1994, la ţinutul Sucevei figurează "Stavrachi Bosii, locuieşte in Săriţăi", spătar (p. 274) şi "Costachi Bosie, comis" (p. 275). In ţinutul Tecuci existau "Toader Bosii sBosiet, medelnicer, de 50 ani, născut in satul Poienii, fiul căpitanului Ştefan Bosii, locuieşte in târgul Tecuciului; moşinaş de 2.200 stj. moşie, insă 600 stj. in hotarul Măldăreştii şi Neguleştii, 1.000 stj. in hotarul Pueştii, Urlaga şi Ţigăneşti, 600 stj. in Cârligii Comanu, Mohorâţii, Motoşeni şi Oprişăştii, casă in Măldăreşti şi in Tecuci, 50 pog. vii, adică 16 la Nicoreşti şi 34 la Măldăreşti" (p. 294). La ţinutul Tutovei era consemnat "banul Şărban Bosâi" (p.296), iar la cel al Fălciului, "Ioan Bosâie, sulger, născut in satul Avereştii, de 34 ani, feciorul lui Iordache Bosâie; locuieşte in satul Avereşti; are părţi de moşie" (p. 303).
In ceea ce priveşte ctitoriile boierilor Bosie, istoricul Nicolae Stoicescu inregistra in al său "Repertoriu bibliografic al localităţilor şi monumentelor din Moldova", biserica Lespezi - Suceava, biserica Butuceni (de un pârcălab Bosie), biserica din Sireţelu (de Sandu Bosie), o contribuţie la mănăstirea Sf. Spiridon de la Iaşi (in imagine), la schitul lui Tărâţă - Iaşi şi biserica Zlodica (ultimele trei lăcaşuri, legate de căminarul Ştefan Bosie).
Din toate aceste personaje nu se configurează o genealogie, dar devine evidentă mulţimea purtătorilor acestui nume vechi. După cum o spunea deseori regretatul istoric şi genealogist Dan Pleşia, in desluşirea filiaţiilor, firul Ariadnei il reprezintă studierea transmiterii proprietăţilor funciare. O cercetare de atare amploare ar ieşi insă din cadrul unui articol din această rubrică.

MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Specialist in istorie socială românească şi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească, 1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia românească", Editura Istros, 2000, "Memorie si stramosi" (2002) si "Cu gandul la lumea de altadata" (2005).

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743