• Leu / EUR4.7576
  • Leu / GBP5.4657
  • Leu / USD4.1938
Ziarul de Duminică

GENEALOGII / Familia Drugă

GENEALOGII / Familia Drugă
In această rubrică tot deapăn de câţiva ani - ca şi in revista "Historia" - tot felul de genealogii, intemeindu-mă pe izvoare scrise şi vorbite, genealogii de personalităţi, de familii boiereşti şi nu numai. Dar nu numai boierimea, ci şi burghezia, cu toate stratificările ei, poate suscita interesul şi curiozitatea. O familie cu prestigiu şi bogăţie din vechea Craiovă a fost familia Drugă, al cărei nume a rămas până astăzi in memoria locuitorilor mai vârstnici din capitala Olteniei. Câţiva urmaşi - pe linie feminină - ai acestei familii mai trăiesc in Bucureşti, sau mai erau in viaţă până de curând: regretatul Constantin (Costinel) Chintescu, proprietarul conacului - monument istoric, din secolul al XVII-lea, de la Coţofeni (jud.Dolj), fiu al magistratului Jean Chintescu şi al soţiei sale Aretia născută Drugă, pe regizorul Tudor Mărăscu, figură de marcă a filmului şi televiziunii româneşti, precum şi pe regretatul avocat Dinu Sescioreanu.
Moara Drugă, prima moară cu aburi din Craiova - ulterior perfecţionată cu motoare Diesel - era tot atât de cunoscută in capitala Olteniei precum la Bucureşti, moara Assan. In centrul Craiovei există incă o casă - in stil Art Déco - care a aparţinut familiei Drugă şi in care locuia Ceauşescu atunci când poposea in oraş.
Filiaţia familiei este următoarea (după cum mi-au comunicat-o descendenţii ei, in special regretatul Constantin Chintescu): fondatorul morii din Craiova, Barbu Drugă, fiul unui proprietar funciar de la Brăneşti, lângă Filiaşi (jud.Dolj), a avut din căsătoria sa cu Ecaterina născută Corcoveanu, următorii copii: Constantin (zis după tatăl său) Bărbulescu - Drugă, magistrat la Craiova, căsătorit cu Maria Lamotescu; Ştefan (zis Aurică) - colecţionar de artă -, căsătorit cu Olga Pleşia, fără copii; Aretia, devenită soţia magistratului Ion Chintescu, din familia boierească a Chinteştilor craioveni; Angela, căsătorită cu generalul Mihai Ignat, preşedinte la Societatea de Telefoane şi fost ataşat militar; Paula, căsătorită cu Ilie Mărăscu (bunicii fraţilor Tudor şi Ştefan Mărăscu); Germaine, soţia moşierului Constantin Sescioreanu şi Maria, căsătorită prima oară cu Ştefan Leontopol, a doua oară cu inginerul Virgil Toroceanu şi a treia oară cu Dimitrie Bogdan, inspector la Siguranţă. Acesta din urmă este cel care s-a ocupat de sejurul bucureştean - imediat după primul război mondial - al prezumatei mari ducese Anastasia.
Constantin Sescioreanu, preşedinte al Camerei de Agricultură, era fiul lui Marin Sescioreanu, proprietar la Cârcea (jud.Dolj). A avut, din căsătoria sa cu Germaine Drugă, un fiu, Constantin (Dinu), jurist, căsătorit de trei ori. Membru al Asociaţiei de Istoria Dreptului şi a Instituţiilor şi după Decembrie 1989 al reinfiinţatului Jockey Club din Bucureşti, Dinu Sescioreanu a lăsat câteva scrieri de istoria dreptului. Germaine Sescioreanu a fost imortalizată de către un alt craiovean, pictorul Eustaţiu Stoenescu, autorul atâtor portrete ale aristocraţiei româneşti din perioada interbelică.
MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Specialist in istorie socială românească şi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească, 1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia românească", Editura Istros, 2000.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7576
Diferență: 0,2022
Ieri: 4.7480
Azi: 4.1938
Diferență: -0,1024
Ieri: 4.1981
Azi: 5.4657
Diferență: 0,715
Ieri: 5.4269
Azi: 4.1895
Diferență: 0,2153
Ieri: 4.1805