Ziarul de Duminică

Gospodarii pagubelor (II)/ de Rareş Năstase, Daniel Moldovan, Gigi Ciuncanu

Gospodarii pagubelor (II)/ de Rareş Năstase, Daniel...

Autor: Ziarul de Duminica

18.04.2014, 00:05 316

Scene desprinse parcă din schiţele lui Caragiale au loc în multe comune din ţară, acolo unde edilii trebuie să le spună oamenilor pe ce au cheltuit banii.

Explicaţiile se transformă în bâlbâieli, când e vorba de fonduri cheltuite fără noimă, dar mai ales când ascund o fraudă. În câteva localităţi din Dolj şi Mehedinţi, s-a ajuns la sechestru pe primării şi la executări silite, din cauza unor investiţii aberante.

Localnicii privesc indignaţi spectacolul risipei pus în scenă de primari, dar nu pe banii lor, ci pe ai comunei. Să-i vedem pe edili şi realizările lor.

Comuna Ţuglui, judeţul Dolj. O localitate cu mulţi bătrâni şi foarte puţini copii, iese în evidenţă prin multitudinea de leăgane şi tobogane. În timp ce inspectoratul şcolar a închis mai multe şcoli din satele aparţinătoare, primarul a dispus amenajarea de spaţii de joacă pe aproape toate uliţele. Satul Jiul, de exemplu, are şcoala închisă de patru ani, dar a beneficiat de două amplasamente pentru joacă. Copii mai sunt… cât să-i numeri pe degete.

Investiţiile îin spaţii de joacă s-au derulat până în 2012, când la primărie a ajuns un control al Curţii de Conturi. Viceprimarul Marin Totoroaţă dă detalii: „Curtea de Conturi ce a zis? Au considerat că sunt unele supraevaluări. /…/ E proces. S-a pus un expert şi trebuie să vină să facă expertiză la bunurile astea. Care le-au considerat că sunt supraevaluate.”

Inspectorii Curţii au consemnat că primăria a cumpărat spaţii de joacă, indicatoare rutiere şi alte bunuri, la suprapreţ, în valoare de 800.000 de lei. Din care jumătate, adică aproape tot bugetul pe un an al comunei, ar fi fost facturi umflate. Primarul a contestat în instanţă raportul, şi spune că a lucrat cu nişte firme din Drăgăneşti-Olt, toate preţurile fiind corecte. Primarul Paulică Neagoe trebuie să-i dovedească judecătorului bunele intenţii în achiziţiile făcute. La unul dintre locurile de joacă, găsim vacile lui nea Ion. Pasc liniştite şi se scarpină de câte un balansoar. Nea Ion priveşte locul şi se minunează. Nea Ion, văcarul din Ţuglui, spune că edilul a căzut victimă unor interese.

Comuna are reprezentanţi de top în Parlament: Valeriu Zgonea şi Mircea Geoană. Cei doi parlamentari au candidat în 2012 din partea USL pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din Colegiul 9 Segarcea-Valea Dunării, în care se află şi Ţugluiul. Au mers la braţ cu primarul Neagoe şi viceprimarul, şi au vorbit cu oamenii. Valeriu Zgonea, a devenit şeful Camerei Deputaţilor, dar în campanie le-a promis localnicilor că îi va vizita şi va fi atent la cum este administrată comuna.

 

Nu ştim dacă Valeriu Zgonea sau Mircea Geoană au mai trecut prin Ţuglui, sau dacă au aflat de acuzaţiile la adresa primarului cu care se afişau în campanie la braţ.

Raportul Curţii de Conturi făcut în 2012 în primăriile din ţară vorbeşte de management defectuos şi lipsa criteriilor la angajarea de cheltuieli. Iar datoriile primăriilor atârnă greu la deficitul bugetar al ţării. Aleşii locali directionează fondurile cum îi taie capul, nu ţin seama de nevoile comunităţii şi apoi se trezesc că acumulează datorii de proporţii.

Fondurilor tocate pe plan local li se adaugă cele trimise de la judeţ. Edilii ajung la executări silite ruşinoase  pentru contracte cu dedicaţie, recomandate de la Consiliile judeţene. Exemplele sunt halucinante.

 

Iată cum se prezintă comuna Dărvari, din judeţul Mehedinţi. O localitate săracă, fără reţea de canalizare, iar cu asfalt şi apă doar pe… drumul principal.  Oamenii spun că modernizări s-au făcut ultima dată… pe vremea lui Ceauşescu. Dărvariul a devenit cunoscut în toată Oltenia după ce un executor a pus sechestru pe sediul primăriei, pentru a o scoate la vânzare. Totul a pornit de la … gardul pus de o firmă la două cimitire din comună. Cel care s-a „tocmit” este primarul Vasile Ologu –  e la primul mandat, după ce în prealabil a fost viceprimar. A semnat chiar  şi recepţia lucrării pentru două garduri făcute în bătaie de joc. Cele două garduri din plasă subţire, au costat 200.000 de lei, adică o treime din bugetul comunei.

Ciudat este că primarul nu s-a prezentat la procesul intentat de constructor şi după ce a pierdut în instanţă, contractul a generat penalităţi. De aici şi suma mare, în contul gardurilor.  Edilul Vasile Ologu se lamentează şi dă vina pe patronul firmei, care l-ar fi tras în piept. Nu spune însă de ce nu s-a sesizat din timpul lucrărilor, sau de ce a semnat recepţia investiţiei, la final.

Un consilier din Dărvari spune că primarul poartă cea mai mare vină şi joacă teatru când se declară nemulţumit de lucrare. Îi spune în faţă edilului că a fost mână în mână cu constructorul, ca să ia banii din visteria comunei.

Primarul vorbeşte de un mic wc în curtea scolii care în mandatul trecut, când el era viceprimar, a ajuns să coste în hârtii de 10 ori mai scump, adică în jur de 30.000 de euro, bani  cu care s-ar putea ridica la roşu o vilă cu două etaje. La rândul său consilierul spune că edilul Vasilică Ologu pregăteşte un tun în acest mandat –  o afacere cu dedicaţie, deja antamată în spatele uşilor închise: 7 km de asfaltare prin comună, proiect finanţat cu împrumut bancar.

Aici primarul scapă porumbelul – recunoaşte că pentru asfaltare, deja a aranjat jocurile cu un om de afaceri local – Constantin Izvoranu. Aceasta deţine o firmă de  construcţii în Turnu Severin şi a beneficiat de contracte generoase la multe primării din Mehedinţi. Este cercetat într-un dosar DIICOT, alături de alţi oameni de afaceri din Oltenia, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Primarul Ologu din Dărvari recunoaşte că pentru lucrarea aranjată are consimţământul şefului pe judeţ.

E tabloul sătesc tipic în care aleşii ce ceartă pe modul cum sunt cheltuiţi banii, oamenii ascultă, se enervează, dar nu pot face nimic. Iar la alegeri sunt liniştiţi cu promisiuni.  În tot acest timp, ţara a devenit patria taxelor şi a impozitelor, românii plătesc până şi pentru apa de ploaie, dar încă visează în mii de localităţi la drumuri bune, la reţele de utilităţi, la şcoală sau dispensar. În ţările civilizate se fac referendum-uri şi populaţia e consultată pentru orice investiţie serioasă. La noi, se află tardiv de banii tocaţi aiurea.

Datoriile autorităţilor locale se adună an de an şi atârnă tot mai greu la deficitul bugetar al ţării. Ne bat obrazul oficialii străini că nu reuşim să rezolvăm problema arieratelor.

 

Oprirea risipei şi a fraudelor din primării ar trebui să devină prioritate naţională, pentru că tăvălugul investiţiilor aprobate dar neplătite din diverse motive nu se opreşte.

Rău este că prejudiciile sunt greu de recuperat, pentru că ilegalităţile sunt descoperite foarte târziu, de multe ori odată la patru ani, când se schimbă primarii. Oamenii se aleg în cel mai fericit caz, cu investiţii... de mântuială, în loc de utilităţi moderne.

De ruşine e întreg blocajul financiar naţional în care se scaldă primăriile. Conform legii, Curtea de Conturi poate cere prefecturilor suspendarea din funcţie pentru primarii care încalcă legea. Până acum nu s-a întâmplat asta decât în trei cazuri, deşi exemple de ilegalităţi sunt în toată ţara.

Ianuarie 2012, un majorat cu mulţi invitaţi. O petrecere cu lăutari celebri, chemaţi să cânte la evenimentul organizat de primarul comunei mehedinţene Malovăt, pentru fiul sau. Nea Sevastian, din Malovăt spune că edilul are toate meritele când vine vorba de organizat petreceri. Mai ales de zilele comunei, revelioane şi alte evenimente vesele. Edilul Gheorghe Bazavan şi-a obişnuit localnicii cu hore şi focuri de artificii în aer liber în centrul comunei. Mai puţin i-a obişnuit cu drumuri bune. Unul dintre ele este crăpat tot, deşi a fost făcut anul trecut.

Viceprimarul spune că a fost singura lucrare de asfaltare în comună, şi explică modul ciudat în care primarul s-a înţeles cu patronul firmei de construcţii.

Primarul a fost arestat la sfârşitul anului trecut, în urma unui flagrant, în timp ce primea de la constructor 20.000 de euro. Potrivit DNA, cercetările au început după ce constructorul s-a plâns că edilul îl şantajează. Concret, a fost dispus să treacă peste lucrările de mântuială şi ar fi aprobat decontul, dacă primea mită. Primarul Bazavan conduce o primărie care timp de opt luni în 2013 a rămas fără iluminat public, din cauza datoriilor către furnizorul de energie electrică.

Viceprimarul a jucat hora la toate evenimentele organizate de primar, dar spune că nu a ştiut nimic de aranjamentele pe asfaltări, de la primărie. De un astfel de contract pagubos se află doar atunci când constructorii îşi fac autodenunţ. Acolo unde acceptă să dea şpagă edililor, oamenii primesc lucrări de mântuială, plătite generos, şi afacerea cu primăria merge ca unsă.

În satele comunei cele mai multe drumuri arată dezastruos. Cu atât mai mult investiţiile de asfaltare n-ar fi trebuit făcute în bătaie de joc. La Malovăt, mărul discordiei au fost două lucrări pentru care nu au existat nici proiect nici autorizaţie de construcţie. Greu de înţeles ce a vrut să facă primarul şi mai ales cum să dea bani firmei de construcţii, pentru o lucrare neautorizată.

 Investiţia s-a făcut fără licitaţie. Acum comuna a rămas cu un drum prost făcut şi o datorie mare către firma de construcţii. Primarul deţine două case în comună – una în centru, şi una pe un deal înalt, cu vedere asupra întregii localităţi. De când e în arest, un şofer se ocupă de treburile casei.  

Pentru autorităţile locale în pragul insolvenţei, Guvernul a permis primăriilor cu arierate să se împrumute din Trezoreria Statului – asta a fost chiar una dintre înţelegerile cu FMI pe anul trecut. Doar că mulţi primari nu mai pot plăti nici ratele la aceste credite. Guvernul ar trebui să aibă un plan de redresare, pentru eliminarea arieratelor şi a trasat pentru primării un plan de reducere a restanţelor cu 5% în fiecare lună. În majoritatea cazurilor nu se urmăreşte însă recuperarea banilor tocaţi fără acoperire.

Judeţul Bacău conduce la capitolul investiţii plătite şi neexecutate la şcoli. Iată situaţia din comuna Horgeşti, la unitatea de învăţământ din satul Răcătău. Lipseşte şi centrala termică a şcolii, deşi în acte a fost cumpărată.

Primarul nu a fost de găsit pentru explicaţii. L-au găsit însă mascaţii pe edilul altei comune băcăuane, Luizi Calugara. Procurorii îl acuză pe fostul edil de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la fals intelectual şi instigare la fals în inscrisuri sub semnatură privată. Aurel Varga este acuzat că în 2010 - 2011, pe când era doar consilier local, i-ar fi convins pe primarul de atunci, şi pe directorul şcolii din comună – ambii cercetaţi în libertate, să încheie fără  licitaţie contracte de construcţii. E vorba de preţuri supraevaluate la un teren de minifotbal şi unul de tenis de câmp, dar şi reparaţii la şcoală, unde s-a semnat recepţia deşi lucrările nu erau executate. Sumele achitate au intrat în conturile a două societăţi la care administrator este... soţia primarului.

Prejudiciul estimat de procurori ajunge la aproape un milion de lei, adică 10 miliarde de lei vechi.

Primarul şi-a vândut vila impunătoare, ca să mai acopere din suma datorată pentru lucrările neexecutate.

România are o datorie de peste 34% din Produsul Intern Brut. Sunt peste cinci mii de proiecte începute şi nefinalizate, care fără o prioritizare, vor fi terminate în ...125 de ani, conform unor estimări făcute de Ministerul Finanţelor. Nu există coerenţă în priorităţi: se ţine seama de firmele de casă, de contractele cu dedicaţie şi mai puţin de utilitatea investiţiilor. Practica aceasta este sport naţional cât timp caracatiţa risipei din administraţia locală urcă ierarhic dincolo de primării şi consilii judeţene. 

 

Florin Pavel – primarul comunei Peştişani din Gorj a scos la licitaţie în urmă cu 4 ani lucrările de construcţie pentru un campus şcolar la liceul din localitate. Ansamblul de clădiri, asemănător celor din filmele americane, ar fi trebuit să cuprindă un internat cu 150 de locuri, ateliere de creaţie, un bloc de garsoniere pentru profesori, o bază sportivă cu o sală performantă şi o staţie de epurare a apei. Întregul proiect a fost evaluat la 15 milioane de lei. Însă, din 2008 până azi, nu s-a ridicat mai nimic.

Peştişaniul are satul Hobiţa în administrare, locul natal al lui Brâncuşi. Primarul şi-a dorit un campus modern, cu apartamente pentru dascăli, cu ateliere moderne şi un internat complet utilat, care să atragă elevi din toată Oltenia. Astăzi proiectul e îngheţat în timp – wc-urile de la atelierele de creaţie sunt la fel ca acum 30 de ani, şi întreg şantierul, pus sub sechestru de procurori, e în paragină.  

S-a ajuns la o situaţie în care investiţia are în prezent efectul fix… invers, pentru că nu mai oferă cazare. Cât timp durează procesul primarului, internatul rămâne sub sigiliu, deşi e aproape finalizat. Procurorii caută să compare devizele umflate cu situaţia din şantier.

Lucrările au fost câştigate de firma unui om de afaceri din Târgu Jiu, Dan Radu Floarea, care este finul senatorului Cătălin Voicu. În acest caz anchetatorii spun că, din conturile Primăriei Peştişani s-au plătit ilegal aproape un milion de euro. O parte din bani au intrat în conturile firmei, pentru construcţii fictive, o altă parte a ajuns în buzunarul unui cunoscut cămătar din Târgu Jiu, la care patronul firmei de construcţii avea nişte datorii.

Primarul a fost reţinut, dar în prezent este cercetat în libertate. Este la al treilea mandat în Peştişani, dar a fost suspendat din funcţie. Viceprimarul îi ţine locul şi spune că în urma scandalului comuna a rămas cu o datorie uriaşă.

Aceasta datorie a fost înregistrată pe arierate. Guvernul a trimis banii la Peştişani, pentru că altfel autoritatea locală riscă să-i fie executate bunurile –  de la sediul primăriei, la şcoală sau alte imobile. Adică s-a plătit mare parte din datoria la o lucrare care zace. Statul i-a plătit în acest caz pe creditorii unui constructor acuzat că, mână în mână cu edilul, a contractat o lucrare suspectă.

 

În acest dosar penal procurorii au luat la puricat toate actele din primărie, şi aşa au apărut în cercetare nume grele de la Bucureşti.

Pe 4 septembrie 2012 secretarul general adjunct din Ministerul Economiei, Dumitru Pârvulescu, a fost reţinut pentru 24 de ore de Parchetul Tribunalului Gorj. În tranzacţia considerată de procurori ilegală, apărea şi avizul său, pentru că în 2008, era director adjunct la Finanţele gorjene. Conform rechizitoriului, Dumitru Pârvulescu este acuzat de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, după ce l-a influenţat pe primar să semneze două contracte de cesiune de creanţă în valoare de 2,5 milioane de lei, adică peste 800.000 de euro, către două persoane fizice, deşi acest lucru era ilegal. Intervenţiile şefului de la finanţe la primar au avut loc la presiunile constructorului Dan Floarea, finul senatorului Cătălin Voicu. Astăzi primarul lasă să se înţeleagă că a fost presat să semneze devize după ce şantierul fusese preluat de Inspectoratul Scolar, şi primăria nu mai avea atribuţii.

Deşi cercetat în dosarul de corupţie, Dumitru Pârvulescu a ajuns în 2013 Preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.

Tot din verificările procurorilor în contabilitatea de la Peştişani a reieşit un alt nume greu: cel al senatorului PNL Dian Popescu. Firma lui s-a ocupat de amenajarea unei baze sportive la Peştişani. O bază care, la fel ca şi campusul, zace în şantier. Conform contractului cu primăria, lucrarea trebuia terminată în zece luni. Şi asta se întâmpla în 2009. Lucrările au înaintat foarte greoi iar procurorii precizează în rechizitoriu că multe dintre materialele cumpărate de primăria Peştişani pentru această lucrare au fost duse în altă parte, la o altă comună din judeţ, unde firma de construcţii ridică o altă bază sportivă.

Concret, rechizitoriul arată că o mare parte din materialele achitate de Primăria comunei Peştişani cu peste 150.000 de lei, au fost folosite la Baza sportivă a comunei Scoarţa, la care se lucra în aceeaşi perioadă, şi care între timp a fost finalizată.

Peste toate, în rechizitoriu scrie negru pe alb că inculpatul Florin Pavel este acuzat de primire de mită pentru că a acceptat suma de 7.000 de lei de la inculpatul Popescu Dumitru Dian, în schimbul atribuirii contractului pentru terenul de fotbal.

În comună erau deja două Săli de sport, dar nu şi un teren în aer liber, cu tribună, ca cel ridicat de firma senatorului Dian Popescu.

Risipa de bani pare boală incurabilă care macină administraţia locală. Mulţi dintre cei abonaţi la contracte dubioase ajung… în Parlament. Ani de zile au făcut afaceri profitabile cu primăriile şi ştiu cum să-şi acopere „urmele”, ca totul să pară legal.  Cât timp se vor găsi justificări pentru lucrări… nejustificate şi priorităţile sunt stabilite prin comisioane la negru, scurgerile de fonduri par de neoprit. Bulgărele datoriilor creşte an de an, şi împiedică toate investiţiile care să-i aducă pe români în civilizaţie. În localităţile rurale, în loc să se dezvolte infrastructura, s-au dezvoltat mecansimele de căpuşare a bugetelor locale. Oficialii au semanat risipa şi acum culeg... colaps financiar.

 

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 9 martie 2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO