Albrecht Dürer şi epoca lui
În perioada 19 iulie-1 septembrie 2013, la Muzeul de Artă Timişoara (Palatul Baroc) poate fi vizitată expoziţia „Albrecht Dürer şi epoca lui. Grafică germană din secolele XV-XVI” (foto 1).
„Albrecht Dürer şi epoca lui. Grafică germană din secolele XV-XVI” conţine o selecţie de gravuri germane originale din secolele XV – XVI, 57 de planşe ale artistului german Albrecht Dürer şi 85 de gravuri, în dăltiţă sau xilogravură aparţinând altor gravori germani. Dintre aceştia, menţionăm pe maeştrii lui Dürer – Michael Wolgemuth şi Wilhelm Pleydenwurf, autorii xilogravurilor pentru Cronica de la Nüremberg, incunabul tipografic, de la 1493, ca şi alte planşe preţioase create de nume de referinţă ale gravurii germane renascentiste: Hans Burgkmair, Lucas Cranach cel Bătrân, Urs Graf, Georg Pencz, Virgil Solis.
Cele mai multe lucrări fac parte din donaţia academicianului Gh. Oprescu (1881-1969), iar altele au aparţinut unor colecţionari pasionaţi ai gravurii germane, precum renumitul savant biolog Ion Cantacuzino, cunoscătorul arhitecturii moldoveneşti Gheorghe Balş, doctorul Mihai Ciucă, dar şi scriitorului şi criticului de artă Oscar Walter Cisek.
Printre capodopere se află cele mai timpurii gravuri ale lui Albrecht Dürer, Sfântul Ieronim (1496/97), Ispita leneşului (1498/1499), aparţinând primei perioade de activitate a artistului, care se încheie cu lucrarea Nemesis din 1501.
O lucrare de referinţă este şi gravura Regele, gravură pentru cărţile de joc, gravată de artistul Israel van Meckenen, unul din cele mai bune exemplare aflate în colecţiile europene.
Din colecţie fac parte şi exemplare care au ilustrat cărţi germane din secolele XV-XVI, cu atât mai valoaroase, cu cât circulaţia lor a devenit din ce în ce mai restrânsă.
Gravura germană din secolele XV-XVI din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti este una dintre cele mai importante colecţii de gravură originală din România.
Frescele Mânăstirii Argeşului
Miercuri, 17 iulie 2013, la Muzeul Naţional de Artă al României, a fost decernat Premiul Comitetului Naţional Român ICOM, ediţia a XIV-a, de către dl. Virgil-Ştefan Niţulescu, preşedintele ICOM România, curatorilor expoziţiei „Mărturii. Frescele Mânăstirii Argeşului”, Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, specialişti în cadrul Departamentului de Artă Veche Românească al MNAR.
Potrivit organizatorilor, „expoziţia Mărturii. Frescele Mânăstirii Argeşului prezintă, în premieră, 31 de capodopere ale picturii medievale româneşti: fragmentele de frescă păstrate până astăzi din ansamblul decoraţiei murale a bisericii Mânăstirii Argeşului, ctitoria lui Neagoe Basarab (1512-1521). Acum 130 de ani, în contextul restaurării bisericii Mânăstirii Argeşului de către echipa arhitectului francez André Lecomte du Noüy, o parte din frescele care decorau interiorul lăcaşului – reprezentând mai puţin de 5% din suprafaţa picturii murale originare – au fost extrase pentru a fi salvate şi păstrate în muzeu, fiind singurele mărturii ale picturii acestui monument emblematic pentru cultura românească. Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului într-o prezentare inedită, ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lector univ. dr. Romeo Gheorghiţă. Documentaţia care a rezultat în urma intervenţiilor de restaurare, extrem de complexe, la care au fost supuse fragmentele de frescă de la Mânăstirea Argeşului, ne permite să recompunem astăzi destinul ansamblului monumental de la Curtea de Argeş.
Expoziţia „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” (foto 2) poate fi vizitată până pe 25 august 2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
