Grigorescu revine la Barbizon

29 sep 2006 Autor: Mariana Vida

Grigorescu revine la Barbizon

Batrana cu gastele, 1868; ulei pe lemn; 65,5 x 34 cm

Sambata, 9 septembrie 2006, s-a deschis la Barbizon, la Auberge Ganne, expozitia Nicolae Grigorescu (1838-1907). Itinerarul unui pictor roman, de la scoala de la Barbizon spre impresionism, rodul unei fericite colaborari dintre Muzeul National de Arta al Romaniei (cu o pretioasa selectie, reprezentativa pentru toate etapele de creatie ale pictorului roman) si doua muzee franceze, Muzeul de Arte Frumoase din Agen (eglise des Jacobins, 22 aprilie -14 august 2006) si Muzeul departamental al scolii de la Barbizon (Auberge Ganne, 9 septembrie - 11 decembrie 2006).
Manifestarea este o prima expozitie monografica dedicata pictorului roman in Franta, care s-a materializat si datorita eforturilor depuse de doua inimoase conservatoare: Marie-Dominique Niviere, de la muzeul din Agen, unde se pastreaza 13 opere putin cunoscute ale lui Nicolae Grigorescu, provenind cu precadere din donatia doctorului Louis Brocq (1856-1928), unul dintre medicii care l-au ingrijit pe artist, si Marie-Therese Caille, de la Muzeul departamental Barbizon, specialista gratie careia hanul Ganne si inventarul acestuia au fost recuperate si transformate in unitate muzeistica.
Dupa obtinerea, in 1861, a bursei de studii la Paris, la recomandarea lui Mihail Kogalniceanu, tanarul Grigorescu frecventeaza clasele pregatitoare in atelierul lui Charles Gleyre (unde a fost coleg printre altii si cu Auguste Renoir), apoi atelierul lui Sebastien Cornu la Ecole des Beaux-Arts si, din iulie 1863, incepe sa lucreze la Barbizon si in padurea Fontainebleau, in cautarea unei expresii proprii.
Locuieste la hanul Ganne de pe Ulita Mare, unde, alaturi de doua sali de masa modeste la parter, existau, la etaj, dormitoarele comune. Hanul Ganne, minutios reconstituit, a devenit nucleul Muzeului departamental al scolii de la Barbizon. Cu putina imaginatie, se poate reface traseul pe care un pictor precum Grigorescu il parcurgea zilnic. Astfel, se trezea dis de dimineata, pentru ca, in secolul al XIX-lea, Barbizonul era un sat mare, cu ferme active si terenuri cultivate, si, in tinuta de campanie (asa cum Grigorescu l-a imortalizat pe confratele mai tanar, Ion Andreescu pe la 1879-1880: cu jambiere, halatul albastru de muncitor peste costumul cu surtuc, palarie, umbrela de soare, scaun pliant, sevaletul si cutia de culori), pornea spre padure in cautarea motivului, dupa ce in prealabil primise traista cu merinde a hangitei, necesarul "pochon".
La Barbizon, beneficiind incontestabil de intimitatea unor artisti precum Millet, Theodore Rousseau, Charles Jacque, Corot sau Diaz, Grigorescu si-a filtrat optiunile, modelandu-si spectaculos viziunea si tehnica picturala.
Insotita de un elegant catalog, expozitia pune in valoare mai ales perioadele petrecute de Grigorescu in Franta, nu numai la Barbizon, dar si la Brolle sau Vitre, si, profitand de atmosfera spirituala unica a locului, dezvolta ideea unei mutatii stilistice substantiale, de la realismul viguros de tip Courbet al perioadei Barbizon la vibratia picturala, transparenta si stralucitoare a impresionismului. Trei lucrari (Millet, Taranca, Rousseau, Peisaj din Fontainebleau si Diaz, Peisaj) au fost expuse pentru a sublinia comparativ, filiatiile existente intre Grigorescu si pictorii francezi.
Mica localitate, cunoscuta ca leagan al primei colonii artistice din lume, aflata la liziera nu mai putin celebrei paduri Fontainebleau si a castelului datand din secolul XVI, a pastrat cu grija amintirea artistilor care au trecut prin aceste locuri, mai ales in secolul al XIX-lea, cand Barbizonul devine echivalentul unui urias atelier in aer liber, unde se plamadeste o noua viziune asupra peisajului, eliberata de constrangerile academice.
Cu aceasta ocazie, pentru a-l onora pe artistul roman inca insuficient cunoscut in Franta, dar a carui opera starneste constant o unanima admiratie in randul specialistilor si al amatorilor de arta, ziua de 9 septembrie a fost declarata "zi de studiu" la Barbizon. Reprezentand Muzeul National de Arta al Romaniei, am avut bucuria de a participa la aceasta sesiune care, impartita in doua etape, s-a desfasurat in sala de conferinte Marc Jacquet, cu titlul: Emergenta unei arte europene a peisajului la mijlocul secolului al XIX-lea.
Pentru prima oara dupa marea expozitie din sala Jeu de Paume de la Paris, din 1925, in cadrul sesiunii sus-amintite, pictura lui Nicolae Grigorescu a iesit din raza stramta a unei perceptii prevalent autohtone, pentru a fi proiectata pe un binemeritat fundal european. Opera lui profund originala, ce a imbinat, pe un parcurs stilistic indatorat inovatiilor, dar si sincopelor artei franceze (romantism, realism, impresionism, simbolism), transfigureaza motivele locale si autentic romanesti in argumente pentru un univers vizual cu impact universal.
A fost ideea in jurul careia s-au coagulat conferintele istoricilor de arta francezi si romani: in afara autorilor din catalog (Virgil Tanase, Ioana Beldiman, Pierre Vaisse, Vincent Pomarede), a mai participat d-na Chantal Georgel, conservatorul-sef de la Muzeul Orsay, care pregateste o mare expozitie pentru anul 2007 despre Fontainebleau. Un atelier grandeur nature si care a prezentat artistii straini activi la Barbizon pe parcursul secolului al XIX-lea. In ceea ce ma priveste, am completat perspectiva acestor studii aplicate cu o lucrare despre opera de desenator a lui Nicolae Grigorescu si a relevantei acesteia asupra elaborarii compozitiilor pictate.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.09.2006

 
Cuvinte cheie:
Grigorescu
, revine
, la
, Barbizon
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide