Gratia, grila şi grilul sunt cuvinteînrudite, care au pe scara etimologică un îndepărtat strămoş comun:latinescul cratis. Varianta populară (neatestată)*gratis a lui cratis a devenit românesculgratie, iar diminutivul craticula "grătar mic,grătărel" a devenit în franceză grille, substantiv feminin,care şi-a creat şi un masculin gril, atestat încă de pe la1300, cele două cuvinte fiind folosit indistinct până în secolul alXVII-lea, când gril s-a specializat pentru grătarul deprăjit carnea. Engleza are, împrumutate din franceză, şi grilajulornamental (grille, cu o primă atestare pe la 1660), şigrătarul folosit în scopuri culinare (grill, cu primaatestare pe la 1700). Româna a luat, în epoca de îmbogăţire masivăcu neologisme latino-romanice, din franceză grila şi, multmai recent, din engleză, grilul, care se suprapune perfectpeste mai vechiul grătar (altfel spus, este un împrumutinutil).
Dicţionarele româneşti de limbă consemnează, pentrugrilă, sensurile "clasice" cu care a intrat din franceză. Înultimele decenii, substantivul a dezvoltat, însă, fie prin evoluţiainternă a limbii române, fie prin calchiere, sensuri şi sintagmenoi. Să urmărim câteva:
1. (auto) "Grătar, de obicei cromat, din partea frontală a unuiautomobil": "Numai farurile şi grila radiatorului au fost schimbateradical, alături de stopuri şi hayon. În rest, Dacia este cea pecare o cunoaştem cu toţii." (Adev. 1 III 10).
2. Grilă salarială (după fr. grille des salaires)"sistem de ierarhizare a salariilor": "În iunie li s-a promis[mecanicilor de locomotivă] că li se vor calcula salariile după onouă grilă." (R.l. 18 VIII 93 p. 9).
3. "Treaptă de salarizare": "Am primit în plus două grile (douăniveluri în grila după care este salarizat personalul RATB n.r.).În medie, două grile înseamnă 160-180 de lei." (Adev. 1 IV 10).
4. Grilă de programe (după fr. grille deprogrammes) "sistem de încadrare orară a programelor radio-tv":"Filmele şi serialele vor ocupa un loc important în grila toamnei."(G. 29 IX 07 p. 18).
5. Grilă de repartizare "sistem de repartizare pe locuriprestabilite": "Comitetul Executiv al CDR [...] a avut ca punctprincipal pe ordinea de zi stabilirea grilei de repartizare, întreformaţiunile membre, a candidaturilor pentru locurile eligibile înalegerile parlamentare din noiembrie 1996." (R.l. 14 VIII 96 p.3).
6. (sport) Grilă de start (după fr. grille dedépart) "ierarhie pentru plecarea în cursă stabilită dupărezultatele anterioare": "Plecată ultima pe grila de start încalificări, slovena a strâns apoi din dinţi şi a reuşit să secalifice până în finală!" (Adev. 19 II 10).
7. "Tip de examen la care se răspunde prin bifarea varianteicorecte; lista cu întrebări şi răspunsuri de rezolvat": "Grila deexamen a sosit de la Bucureşti, iar plicul a fost deschis înprezenţa acestor ofiţeri." (Telegraf 18 VIII 07).
8. (sport) Grilă de formare "sistem de stabilire aprocentului din sumele de transfer ale unui sportiv cuvenitecluburilor la care acesta s-a format": "Reprezentanţii CSJ Ştiinta«U» Craiova au mers la sediul Universităţii Craiova pentru a depuneo cerere prin care solicitau să le fie plătită grila de formarepentru şase juniori…" (Cotid. 27 XI 07).
9. pl.tant. (alim.) "Fursecuri preparate din cocă şi miere, înformă de grilă": Grilele sunt foarte gustoase.
10. (lit.) Grilă de lectură (după fr. grille delecture) "interpretare a unui text etc. în funcţie de oideologie sau de gusturile epocii": "În aceeaşi grilă de lectură secuvine să citim, prin urmare, întregul volum, ca pe un «roman»en miettes al educaţiei estetice şi sentimentale…" (Ziarulde Duminică 9 II 10).
În lumea consumismului contemporan, nimic nu pare a fi mai răudecât să te situezi în afara grilei şi să nu-ţi poţi permite ungril…
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR ("Dicţionarul deCuvinte Recente"), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog(absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesornavetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
