• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

Gropile ecologice/ de Rareş Năstase

Gropile ecologice/ de Rareş Năstase

Autor: Rares Nastase

20 ian 2012 235

La coada Europei. Acolo suntem in materie de gunoaie si reciclare.

Daca nu luam de urgenta masuri, manualele de geografie vor avea nevoie de modificari: va trebui sa ne trecem pe harta si muntii de gunoaie. Asta in ciuda insistentelor europenilor care ne cer sa intram in randul lumii civilizate.

La campionatul mondial din Africa in 2010, 9 echipe au purtat tricori confectionate din materiale recilate, adica din gunoaie. De altfel, in occident, hainele din materiale reciclate au ajuns o moda.

Noi mai avem cale lunga pana cand vom intra in randul lumii. Aruncam 99% din toate deseurile, fata de media europeana de 38%. Am transformat gropile de gunoi in munti de deseuri, pe care nu-i mai luam in seama… Suntem cei mai murdari din Europa - ne-o spun in fata occidentalii. La fiecare o suta de euro cheltuiti, romanii produc 10 kilograme de gunoi. Potrivit unui studiu intocmit de biroul de statistici al Uniunii Europene, Eurostat, in 2010 un roman a ajuns sa produca aproape 400 de kilograme de deseuri menajere, iar gunoiul a fost in intregime depozitat la gropile de gunoi, adevarate bombe ecologice. Specialistii in mediu sunt ingroziti. "Este un dezastru generalizat - spune prof. univ. Gabriela Rosu, de la Facultatea de imbunatatiri funciare si ingineria mediului - in care sunt afectati absolut toti factorii de mediu, subsolul, solul, terenul din jur, apa curgatoare, apa freatica, atmosfera si peisajul."

Cat despre refolosire, reciclam doar 1% din intreaga cantitate de deseuri, ceea ce ne plaseaza pe penultimul loc pe lista rusinii intocmita de europeni. Ultimii sunt bulgarii care arunca chiar tot. Primii sunt austriecii care recicleaza 70% din tot ce inseamna deseuri. Din 2007 de cand am aderat la Uniune, ar fi trebuit sa respectam nenumarate termene care tin de legislatia de mediu.

Ramnicu Sarat. Groapa de gunoi sporeste inca de pe vremea comunismului si va fi inchisa in anul 2017. Depozitul se lateste si se inalta de la o zi la alta, spre disperarea oamenilor care traiesc in cel mai toxic mediu posibil. Aerul, apa, solul, totul in jurul lor este poluat. Primaria ar trebui sa controleze depozitarea si sa reduca poluarea potrivit legislatiei europene. Sa imprejmuiasca zona, sa sape in jurul gropii santuri pentru colectarea lichidului care rezulta din fermentarea deseurilor, numit levigat si sa aiba un sistem de evacuare a gazelor. Dezastrul de la Ramnicu Sarat se vede cu ochiul liber. "Groapa nu are impermeabializare - spune prof. univ. Gabriela Rosu -, nu are sistem de colectare a levigatului, nu are sistem de evacuare a gazului, cele trei sisteme de baza in protectia mediului, ceva ar putea sa faca macar un sistem de colectare a gazului."

Deseurile biodegradabile produc metan care este un gaz cu puternic efect de sera, de 25 de ori mai puternic decat bioxidul de carbon si care contribuie la modificarile climatice. "Pe depozitul acela cad precipitatii - adauga prof. univ. Gabriela Rosu -, se infiltreaza prin deseuri, se incarca in material poluant, se aduna la baza depozitului. Daca nu exista un strat de argila, macar o bariera, acel levigat ajunge in apa freatica si polueaza, as zice definitiv, si foarte greu de depoluat si cu niste costuri pe care nu si le pot permite nici tarile dezvoltate."

Levigatul balteste langa groapa de gunoi, iar riul Rimnicelu este atat de poluat incat animalele nu mai beau apa din el. Apa este neagra si face spume de parca ar avea in ea detergent.

Ce face garda de mediu, cea care ar trebui sa vegheze la respectarea legii, sa dea amenzi si sa ridice autorizatia de functionare a gropii? Nimic.

Culmea mizeriei este ca primaria cheltuieste un miliard de lei vechi in fiecare luna pentru administrarea gropii si pentru ecologizarea ei. Pe ce se duc banii?

Numai pentru Garda de mediu groapa de gunoi nu miroase.

1,1 miliarde de euro putem primi de la UE - fonduri nerambursabile - pana in anul 2013 pentru investitii in managementul deseurilor. Banii ne asteapta, numai ca proiectele trebuie sa treaca prin hatisul birocratic romanesc al licitatiilor si contestatiilor. Lipsa gropilor ecologice nu numai ca distruge mediul, dar ne va costa. Riscam o amenda de 200 de mii de euro pe zi.

Pata Rit, Cluj. Rasare soarele peste rampa in care se depoziteaza zilnic 30.000 de metri cubi din gunoiul clujenilor. Groapa creste inca din anii 60 si ar fi ajuns dincolo de cer daca in jurul ei nu s-ar fi stabilit peste 300 de suflete. Ei sunt cei care "ciugulesc" zi si noapte tot ce vine la groapa. Ei sunt cei care fac practic un mare serviciu cetatenilor onorabili: colecteaza selectiv. Cauta peturi, metale, lemn, folie de plastic si tot ce mai poate fi vindut si reciclat.

Depozitul de la Pata Rit se intinde pe18 hectare si trebuia inchis din anul 2010. Insa din alegeri in alegeri, politicienii locali si-au pasat problema si au ascuns gunoiul sub pres.

In jurul gropii s-a stabilit o intreaga comunitate. Unii locuiesc de doua sau trei generatii pe gunoaie. Si-au improvizat locuinte din resturile pe care le-au gasit si traiesc fara apa si fara curent electric. Pentru societate, ei nu exista, nu au acte, nu au identitate, nu au drepturi si unii dintre ei nu au iesit niciodata din rampa. Oameni, sobolani, caini si pasari depind de gunoiul nostru si mai ales de calitatea lui.

Singurul care are grija de oamenii gunoaielor este un olandez, Bert Looij, care conduce o fundatie umanitara "Pro Rroma" si ii ajuta de 15 ani incoace.

Unii mananca din gunoaie si se imbolnavesc grav. Ioana traieste din strangerea peturilor, a baut suc gasit pe rampa si zace in pat, langa copii.

La suprafata se vad niste oameni care traiesc intr-o dezumanizare continua si castiga o paine murdara. In adanc, functioneaza legea junglei. Sclavii fac munca de jos. Cand vine masina de gunoi se inghesuie sa fie primii si sa apuce ce este mai valoros. Cele mai cautate sunt peturile. Marfa ajunge apoi in cartierul Dallas, de la intrarea in rampa si este cumparata pe preturi de nimic de afaceristi. Peturile de la Pata Rit ajung apoi la GreenTech Buzau, cel mai important reciclator de mase plastic din Romania si al doilea din Europa. Greentech cumpara tona de peturi cu 600 de euro. Gabriel Vizitiu este unul dintre clientii Greentech si vine cu Mercedesul la groapa, la lucratorii sai. Cand a inceput afacerea a inteles repede ca gunoiul inseamna bani.

Cu o investitie minima, cu o masina de presat si cateva utilaje, cu groapa aproape saturata de peturi si cu mana de lucru ieftina, Vizitiu a eliminat concurenta si si-a consolidat afacerea. La 600 de euro tona, castigul e pe masura. Dovada sunt cele cateva masini pe care si le-a cumparat.

Muncitorii de pe groapa depind de Vizitiu.

In timp ce oamenii gunoaielor nu exista pentru nimeni, olandezul a inceput sa le faca baraci si a infiintat si o gradinita in Dallas, condusa de sotia lui. In mijlocul unui ocean de mizerie, Bert a inventat o insula in care copiii de pe rampa deschid ochii spre o alta lume. O lume normala. Copiii primesc mincare si afla ca viata nu este facuta numai din gunoaie, ca se poate trai si altfel.

Brenda este o fetita desteapta si talentata care locuieste intr-o cocioaba, cu un munte de gunoi in spate. Bert o ia in fiecare dimineata si o duce la gradinita. Pentru gradinita, Brenda isi pune cele mai bune haine si desi e un copil vrea sa fuga din groapa.

Clujul va avea o noua groapa ecologica, o investitie de 55 de milioane de euro din care 39 de milioane vin de la UE. Proiectul a fost facut, banii au fost aprobati. O veste buna pentru clujeni, o veste proasta pentru copiii de la gradinita si pentru oamenii gunoaielor. Ce se va intimpla cu ei? "Chiar ne-am gandit..." spune Radu Bica, vicepresedintelele Consiliului judetean Cluj.

Buzau. Deocamdata, in Romania, gunoiul este o mina de aur numai pentru firma GreenTech care numai in anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 60 de milioane de euro. Aici ajunge gunoiul de la Cluj. Investitia de 35 de milioane de euro este a unor oameni de afaceri taiwanezi care stiu ca de pilda poti face un tricou din numai cinci peturi. Iar o tona de plastic reciclat inseamna de fapt o economie de 800 de litri de petrol brut.Toate peturile colectate in Romania ajung la fabrica din Buzau unde sunt spalate, sortate, granulate si transformate in fibre de polyester. Marfa este vinduta apoi in toata Europa.

O singura si foarte mare problema au cei de la GreenTech: materia prima. Peturile zac in toata tara, polueaza si-si vor schimba compozitia chimica abia peste 700 de ani. Cu toate acestea, ele inseamna bani, resurse! Paradoxal este ca desi suntem plini de peturi, afaceristii sunt nevoiti sa le importe din Germania. Daca s-ar baza pe colectarea selectiva aproape inexistenta in Romania, firma ar trebui sa opreasca utilajele.

Directorul de la GreenTech crede ca atunci cind este vorba de gunoi, numai amenzile ar mai putea sa ne civilizeze.

Grav este ca si autoritatile asista cu nepasare la dezastrul ecologic.

Roman. Raul Moldova, candva mandria regiunii, limpede si curat, este astazi mereu tulbure si cu greu mai prinzi un peste. Din lipsa de altceva, lumea face plaja langa ciorile care vin de pe groapa, iar vacile se adapa cu apa plina de levigat.

Din 2009 si pana astazi, trei firme s-au succedat la administrarea gunoiului si niciuna nu a facut ceva ca sa reduca poluarea. Am ajuns pe groapa impreuna cu garda de mediu si noul administrator al depozitului. Radu Gheorghies, inspectorul Garzii de mediu din Neamt crede ca este inutil sa amendeze pe cineva din moment ce oricum groapa se va inchide anul viitor, daca se va inchide.

Unde este santul care ar trebui sa inconjoare dezastrul? Am mers in cautarea santului si administratorul Ciocan a incercat sa ne prezinte vechea albie a Moldovei drept lucrare facuta de mina omului. Cat despre puturi de captarea biogazului, nici vorba. Cand am ajuns noi, groapa fumega. Viata langa o groapa de gunoi le distruge oamenilor sanatatea. Cand s-au mutat nu stiau ca depozitul va lua o amploare atat de mare si ca va fi total scapat de sub control.

Primaria, adica proprietarul depozitului, ar trebui la randul ei sa stie cum administeaza groapa firma Rosal. Primarul este insa multumit.

Cum ar trebui sa arate de fapt o groapa ecologica? Piatra Neamt este primul oras din Romania care are un sistem de management al deseurilor. Proiectul a fost finantat in mare parte de Uniunea Europeana prin guvernul Danemarcei. La Piatra Neamt oamenii au invatat cat de important este sa colecteze selectiv. Investitia a fost de 20 de milioane de euro iar depozitul are o capacitatate de 400 de mii de metri cub. Deseurile reciclabile sunt balotate si vandute iar cele organice sunt transformate in ingrasamant.

Deseurile sunt compactate zilnic de un utilaj care a costat 200 de mii de euro iar peste ele se astern un strat de pamant. Lichidul toxic rezultat din fermentarea gunoiului ajunge apoi intr-o statie de epurare complet automatizata si in urma unor procese chimice este transformat in apa curata. In plus, depozitul are si un sistem de concasare. Cladirile demolate, resturile de borduri sunt redate circuitului economic.

Am intalnit insa si un om care intr-o zi s-a suparat pe cei care arunca totul la intimplare si s-a apucat de curatenie. De unul singur. Acum 5 ani, Bibanu, patronul unui restaurant de langa barajul Bicaz a inceput cruciada impotriva peturilor de pe lac. Cu o plasa facuta din butuci aduna peturile laolalta, le colecteaza si apoi le vinde cu un cistig de 1.500 de euro pe luna. Dupa ce strange zilnic peturile aruncate de altii, Bibanu este mandru ca turistii nu mai admira gunoaiele.

In concluzie, dincolo de nepasarea si de dispretul autoritatilor pentru mediul inconjurator, toti ne plangem de mizerie, de poluare, de calitatea apei si aerului, de epuizarea resurselor. Si cu toate acestea, tot noi poluam. Ar trebui sa invatam sa ne selectam gunoaiele. Altii o fac, ba chiar scot si profit.

La urma urmei sa nu uitam ca NOI traim in Romania. Si de noi depinde cum va arata in viitor. Curata sau patata de propria noastra mizerie.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!"

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867