O carte monument, de proporţii impunătoare (677 pagini) a fost lansată spre sfârşitul anului trecut, la Institutul Cultural Român, în prezenţa autoarei, care declara : "De când a fost publicată cartea mea, în 2003, există o mai bună cunoaştere în Occident a destinului Europei de Est, pentru că ţările est-europene fac acum parte din Uniunea Europeana şi pentru că, din 1989 încoace, au fost scrise multe cărţi de istorie." Este vorba de Gulagul. O istorie semnată de Anne Appelbaum, volum pentru care, în 2004, a obţinut Premiul Pulitzer.
Anne Applebaum este jurnalistă, a publicat articole şi în New York Review of Books, Foreign Affairs şi Wall Street Journal, a studiat la Yale şi la London School of Economics, specializându-se în istorie şi în relaţii internaţionale, fapt care a contribuit la alegerea subiectelor cărţilor sale: Between East and West şi Gulag. A History. Trăieşte în Polonia şi este căsătorită cu Radosław Sikorski, de asemenea jurnalist, cunoscut mai ales ca ministru al apărării şi ministru de externe în ultimele guverne polone.
La baza lucrării lui Anne Applebaum se află o bibliografie care acoperă 20 de pagini, nu mai puţin de 19 arhive istorice din Uniunea Sovietică şi 700 de titluri de cărţi, studii, articole şi interviuri; dintre acestea, aproape jumătate sunt lucrări de memorialistică, publicate sau încă în stadiu de manuscris, interviuri de tip istorie orală, luate de autoarea însăşi în peregrinările ei prin regiunile unde au funcţionat colonii de muncă sovietice. Intervievaţi au fost şi victime şi călăi. Aflăm în amănunt cum erau arestaţi şi interogaţi prizonierii. Partea centrală a volumului se ocupă cu descrierea vieţii şi muncii în lagăre.
Cartea este impresionantă datorită faptului că analizează toate aspectele sistemului concentraţionar, de la modul şi scopul pentru care a fost creat, până la desfiinţarea lui şi mentalitatea post-GULAG a celor de ambele părţi ale gardului de sârmă ghimpată. Şi încearcă să explice de ce cei care au lucrat activ în sistemul concentraţionar sovietic nu au fost judecaţi şi condamnaţi, aşa cum s-a întâmplat cu capii nazişti după război.
Cifrele sunt greu de calculat. Dar între 1929, când lagărele au devenit un fenomen, şi până în 1953, când Stalin a murit, în jur de 18 milioane de oameni au trecut prin lagare. Dincolo de aceştia, alte 6 sau 7 milioane de persoane au fost deportate, nu în lagăre, dar au fost exilaţi. Asta înseamnă că, în total, peste 25 de milioane de oameni au trăit experienţa arestării înUniunea Sovieticădin timpul lui Stalin, adică 15% din totalul populaţiei.
În cei 60 de ani de existenţă ai Gulagului, 30 de milioane de oameni au trecut prin experienţa de zek (deţinut politic). Foarte mulţi dintre cei care au populat Gulagul nu s-au mai întors niciodată acasă, dar şi cei care au avut şansa de a se întoarcă au purtat până târziu stigmatul moral, politic şi civil de duşmani ai poporului. Nici măcar Soljeniţîn, care a descris în detaliu viaţa de lagăr, nu a reuşit întru totul să-i convingă pe occidentali şi chiar pe sovieticii "liberi" de existenţa acestei absurde şi diabolice trăsături a culturii sovietice: munca forţată. Anne Applebaum acţionează însă ca un anchetator conştiincios şi corect care se luptă nu doar cu dificultăţile administrării unei cantităţi imense de probe, adeseori contradictorii şi inexacte, ci şi cu inapetenţa paradoxală a victimelor pentru dreptate, cu tăcerea criminală a foştilor călăi şi cu indiferenţa societăţii. De aceea cartea sa va fi imposibil de ignorat în orice istorie a secolului al XX-lea.
"Anne Applebaum este nu numai o jurnalistă de mare talent, dar şi un istoric al fenomenului comunist în deplina sa complexitate, ca incarnare a unui demonism utopic, ori, altfel spus, a unei utopii demonice. Superb documentată, scrisă cu compasiune şi rigoare, cartea aceasta este comparabilă cu lucrările clasice din domeniu, inclusiv Arhipelagul Gulag al lui Soljeniţîn. Se constituie ea însăşi într-un monument pentru milioanele de victime ale totalitarismului comunist, pentru toţi cei care au fost supuşi unui experiment maniacal de distrugere a fiinţei morale şi a individului în genere. Recomand acest volum tuturor celor care vor să înţeleagă tragicele lecţii ale unui veac mai sângeros decat oricare altul." (Vladimir Tismăneanu)
De ce socotim această lucrare o carte-monument? Este pentru prima oară când un număr impresionant, copleşitor de informaţii sunt adunate la un loc şi analizate. În al doilea rând, autoarea are o privire obiectivă. În al treilea rând, faptul poate cel mai important, o asemenea carte demonstrează că nu au fost cu nimic mai prejos crimele sovietice decât cele naziste, ba dimpotrivă, ultimii s-au inspirat din predecesorii lor. O carte care ar trebui citită de toţi tinerii şi toţi nostalgicii unui regim sperăm apus.
Anne Appelbaum - Gulagul. O istorie. Editura Humanitas. Traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan şi Vlad Octavian Palcu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
