În 1986, adolescentă fiind, Tatiana a vizitat Berlinul cu părinţii, cu fraţii şi surorile, asistă la o manifestaţie împotriva Zidului, iar în aglomeraţia din metrou observă o figură ciudată - o bătrână al cărei chip îi pare cunoscut. Îşi dă seama stupefiată că este Hitler! Vede în jurul lui patru inşi în ţinute cenuşii, sugerând o gardă de corp discretă, care îl escortează la coborârea din metrou.
Nimeni nu o crede când povesteşte întâlnirea halucinantă, cu Hitler bântuind prin Berlin, deghizat în femeie vârstnică, trecută de 80 de ani. Berlinul continuă să o obsedeze în mod inconştient, alege să studieze limba germană în loc de franceză şi se trezeşte cu o bursă ce o readuce în oraşul german, ale cărui secrete începe să le sesizeze. Aici persistă amintirea Zidului, persistă încă staţiile-fantomă din vreme împărţirii oraşului.
Tatiana este eroina unui roman curios, intitulat "Cartea norilor" de Chloe Aridjis, ce reuşeşte să ia prin surprindere cititorul. Este debutul unei scriitoare greu de încadrat: născută în New York, într-o familie cultivată (tatăl - scriitor şi diplomat mexican, mama americană - activist şi translator), studiază la Oxford şi Harvard, o interesează poezia franceză, dar trăieşte nişte ani buni la Berlin, experienţă din care s-a şi născut romanul debutului, cu vizibilă tentă autobiografică.
Tatiana cunoaşte doi bărbaţi, unul mai interesant decât altul. Un bătrân istoric, Zweig, cel mai bun cunoscător al istoriei oraşului, o angajează să introducă din dictafon în computer eseurile despre oraş. Când istoricul o solicită să facă interviuri cu persoane semnificative prin biografia lor pentru perioada recentă a Berlinului, întâlneşte un tânăr meteorolog, Jonas, cu care înfiripă nu doar o idilă şi o scurtă relaţie amoroasă, ci şi ieşirea la o mică petrecere, unde are ocazia să coboare într-un lăcaş subteran, numit Popicăria Gestapo-ului (poate folosită şi de Stasi?).
Cei doi cercetează Berlinul complet diferit: bătrânul profesor scotoceşte cotloanele, caută urmele trecutului, şi-i dă Tatianei nişte exemple cutremurătoare despre folosirea unor clădiri de către nazişti, apoi în Germania democrată, susţinând că răul cu toată încărcătura lui apasă asupra oraşului. Jonas făcuse un desen uluitor în copilăria petrecută în Berlinul de Est: un şir de furnici strecurându-se pe sub Zid, desen ce determină ulterior pasiunea pentru meteorolgie.
Discuţiile Tatianei cu Jonas, observaţiile sale despre cer, nori şi oraş, formează paginile cele mai originale ale cărţii. Le concurează episoade absolut stranii: rătăcirea fetei în popicăria subterană sau întâlnirea cu un travestit, despre care începe să creadă că este chiar bătrânul istoric, prezenţa unei femei excentrice în intersecţie, pe care o porecleşte Nătânga. Oraşul are încă multe secrete, fata abia le ghiceşte, fără a intui, totuşi, cât sunt de periculoase.
Tatiana îl însoţeşte pe doctorul Zweig când îi face o vizită lui Jonas, dar la plecare nu vor să fie conduşi de gazda lor, se rătăcesc în cartier şi sunt atacaţi violent de către doi tineri. Agresivitatea se putea încheia cu un viol şi o crimă, dacă nu s-ar fi lăsat, inexplicabil, o ceaţă groasă ca o perdea ce stopa orice privire, aşa că atacatorii abandonează victimele. Atacul îi dovedeşte fetei că în Berlin deja au încolţit germenii trecutului nazist, renaşte antisemitismul, fapte ce explică retragerea prudentă a bătrânului istoric.
"Cartea norilor" este romanul unei singurătăţi fără alinare. Tatiana a crescut într-o casă cu surori şi fraţi, fără momente de intimitate şi retragere, aşa că Berlinul îi oferă deliciul unei singurătăţi după care a tânjit. Eroina pare să ilustreze sindromul ce provoacă anchete şi analize: tendinţa spre izolare. Omul ca animal social tinde să dispară, înlocuit de omul solitar.
Premiul primit în Franţa, traducerea în mai multe ţări în primii ani de la publicare atrag atenţia asupra unei scriitoare care merită urmărită. Dar abia a doua carte va fi proba de foc, lămurind dacă debutul a ţinut de hazard, ca întâmplare fericită, sau chiar înseamnă intrarea în literatură a unui autor autentic.
Chloe Aridjis, Cartea norilor, traducere din limba engleză şi note de Ioana Pricop, Editura Allfa, 2012, 176 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
