Între timp, revista a apărut în format electronic şi ar urma să fie şi tipărită, înţeleg. Trebuie să recunosc, ca design arată peste aşteptări, conţinutul însă lasă de dorit. Precizez că este vorba despre o modestă parohie bucureşteană, a unei biserici construite după 1989, astfel încât nu este cazul unor mari pretenţii.
Pe lângă cele câteva articole de catehizare – relativ bine construite – descopăr însă vechea meteahnă ortodoxă de a se băga acolo unde nu se pricepe. Mai concret, în cazul de faţă: un articol – de o incultură jenantă – în care se vorbeşte negativ nici mai mult, nici mai puţin decât despre homeopatie! Şi încă în lumina Sfintei Predanii (Tradiţii)!! Nu intenţionez să personalizez discuţia astfel încât nu voi da date mai concrete despre acest subiect – nume, adrese etc.
Oameni buni, homeopatia se învaţă astăzi la orice facultate de medicină serioasă! Că au existat în istoria acesteia percepţii eronate din perspectiva doctrinei creştine, este adevărat. Teoreticienii homeopatiei au fost la rândul lor bulversaţi de ceea ce au descoperit şi au încercat diverse explicaţii, făcând uneori linkuri improprii.
A pune însă în conflict creştinismul şi homeopatia este pueril, dă dovadă de incultură crasă şi, adesea, de rea-voinţă. Nu are nici o importanţă că marele duhovnic X sau Y s-ar fi pronunţat împotrivă! Da, este adevărat, au fost emise astfel de „aprecieri” – dar ce pregătire medicală, ştiinţifică, au aceşti oameni!?
Pot lua în considerare reţinerile medicilor – dincolo de prejudecăţi, ori interese materiale, căci remediile homeopatice sunt semnificativ mai ieftine, diminuând astfel veniturile considerabile ale industriei farmaceutice (de unde şi jdemiile de dezinformări) –, aşadar ale unor oameni de meserie. Şi aici însă este necesar un bemol: aşa cum nu este cazul să-ţi dai cu părerea în privinţa unor adânci probleme dogmatice creştine, nefiind specialist în dogmatică, chiar dacă eşti teolog, la fel nu este cazul, medic fiind, să vorbeşti despre homeopatie dacă nu ai studiat-o într-un mediu univesitar! Cu atât mai mult ar trebui să tacă cei care nu stăpânesc ambele domenii: nici măcar nu înţeleg cum funcţionează şi cu ce „se mănâncă” un asemenea subiect, dar pretind a vorbi în numele Tradiţiei ortodoxe despre homeopatie!!
În fine, una dintre cele mai credincioase doamne pe care o cunosc, este medic specialist în homeopatie, este profesor-formator pentru nenumărate promoţii de medici homeopaţi şi… medic personal al Pr. Rafail Noica! Aceeaşi respectabilă doamnă este invitată periodic în Grecia, într-un orăşel apropiat de Sf. Munte Athos, unde este vizitată pentru consultaţii şi recomandare de remedii homeopate de călugării, în special români, ai Sf. Munte…
Cine nu a auzit de medicul Pavel Chirilă, specialist în homeopatie şi fitoterapie, întemeietorul aşezământului creştin ortodox „Christiana”?
De unde şi până unde aşadar Sf. Tradiţie (ortodoxă) în conflict cu homeopatia!?
Fiindcă este un sindrom – acela al datului cu părerea, eventual al intoxicării vreunui duhovnic mai năbădăios cu informaţii semidocte, pentru a-l stârni apoi şi a obţine reacţii „ferme” asupra unui subiect – reiau aceleaşi precizări cu privire la acupunctură.
Este o realitate, ca şi în cazul homeopatiei, antropologia creştină nu şi-a calibrat încă doctrina în ceea ce priveşte antropologia promovată de sistemul taoist graţie căreia funcţionează de peste cinci mii de ani ceea ce astăzi numim acupunctură. Cu toate acestea, medicina occidentală a acceptat într-un final (vorbim de secolul XX) medicina tradiţională chinezească, implicit acupunctura.
Unul dintre cei mai importanţi medici acupunctori din România, cunoscător de limbă chineză veche, nu mai trăieşte astăzi, din păcate, Dr. Ioan Ladea, i-a tratat prin acupunctură pe Pr. Dumitru Stăniloae, pe Pr. Ilarion Argatu (de la Mănăstirea Cernica), nenumăraţi alţi clerici ortodocşi. O ştiu personal, fiindcă am fost onorat de prietenia Dr. Ioan Ladea…
Cine va citi viaţa marelui duhovnic Pr. Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria, va descoperi că şi acesta a fost vindecat de o teribilă boală, în urma unor tratamente naturiste constând în acupunctură, fitoterapie etc.
Să mai spun că în mediile ortodoxe talibane există opinii „ferme” şi în privinţa acupuncturii, ca şi al homeopatiei!?...
Aşa cum orice foaie parohială ar trebui să-şi vadă lungul nasului, să-şi păstreze smerenia, adică, şi să nu abordeze subiecte pe care nu le stăpâneşte (oricum, improprii pentru un astfel de loc), la fel ar trebui să se-ntâmple în întreaga Biserică Ortodoxă. Din păcate, semidoctismul agresiv – atât teologic, cât şi cel cultural & ştiinţific – a luat un avânt neliniştitor în ultimii ani…
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
