• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Ziarul de Duminică

IASII LUI CRETU/ Costache Conachi, boierul de femei iubet

IASII LUI CRETU/ Costache Conachi, boierul de femei iubet
20 ian 2010 502
Ilustrându-si harul poetic pe la inceputulsecolului al XIX-lea, boierul pofticios Costache Conachi, de femeieiubet, dar pe masura de talentat in a-i inchina, petrarchian, odepline de oftaturi lirice, a incalcat, prin verva-i lubrica, destuleconventii ale pudibondei epoci.
Daca anumite gesturi ale sale ausocat contemporanii, obisnuiti a trage groase straturi de catifeaintre isravile de alcov si ochii lumii, poemele sale au ajuns,rapid, foarte populare, devenind adevarate slagare prin periferiileoraselor.
Respectând in treacat conventiapreromantica a veacului, Conachi tinde sa se lase inlantuit desonoritatile conventionale, alegorice, la moda atunci, brodândversuri cuminti, lipsite de lascivitatea care-l va inscrie printreprimii nostri moderni. "Cine-i Amorul?", se intreaba elintr-un lung text, ce abia catre final anunta poetul erotic carenici azi nu are cum sa ne lase indiferenti: "Doua firi are-ntr-ofire, si de om si ingereasca:/ Una-i dragostea curata, cealalta iitrupeasca,/ Cu una la simtamânturi se pleaca si se inchina,/Doreste cele de lipsa, in despartire suspina,/ Cu ceealalta potoalesi impaca imbulzirea/ Ce aduce la om pofta care i-a daruit firea".Cuminte, prea cuminte se arata inca cinstita fata boiereasca,versificând sec, conformist, pe marginea unei indelung teoretizatedihotomii a amorului, care poate fi, nu-i asa? (pai nu e!), curat,imaculat chiar si mârsav, trupesc. Paradoxal, desi faptele-i ilaratau altfel, in scris Conachi ramâne deocamdata adeptul iubiriispiritualizate, punând sufletul deasupra trupului. Conventiileepocii, deh!
Câtiva ani mai târziu, el isirevine si, viril, nu se mai intreaba, patetic, dulceag, ce esteamorul, ci, mult mai pragmatic, atâtator (iata cum limba româna nepoate juca nedorite renghiuri) "Ce este nurul?" Abia peterenul senzulitatii neingradite Costache Conachi inceteaza a maifi un "Petrarca ras in cap", cum il numea Calinescu, rob alCatincai, dar mai ales al Zulniei, ci devine un om de carne, ca saspun asa, mult mai interesat de femeia cunoscuta nu "pedinlauntru", cum preventiv isi indemna fiii Neagoe Basarab, ci inlatura sa strict epidermica. Poemul se vrea, declarat, daca tinemcont de primul vers, un imn adresat nu femeii ca atare, ci, mainuantat, farmecelor sale. Sablonul idealizarii petrarchiene aiubitei se lasa aici inabusit de un alt soi de extaz, mai lumesc,poate, dar nu mai putin incitant (ba dimpotriva!). Nurul este, nicimai mult, dar nici mai putin decât "imparat al podoabelor firesti".Conachi pare a pricepe care este motorul lumii si nu pregeta a ospune, deloc ingrijorat: "Si stapânesti lumea toata numai prin placsi prin haz". Amorul adevarat, intelege perfect poetul, nu se poatedebarasa de experienta esentiala a cunoasterii carnale, chiar dacaaceasta este dispretuita de anumiti filosofi de buna seamadevitalizati. Cum ne-ar mai fi stârnit interesul in lipsamagnetismului erotic, ce ar mai face farmecul femeii? Sfintele dinicoanele rafaelite sunt frumoase, dar excesul de virtute lasaimpresia unor fiinte reci, lipsite de viata. Explicatia o gasim totin acest poem mai intelept decât ar putea unii sa priceapa:"Frumusetea fara tine este un chip zugravit/ Ce nu-nghimpa lasimtire, nici porneste la-ndragit".
Astfel, tocmai arsenalul lubric,senzual ale femeii il mâna in lupta pe barbat, iar acest aspectesential nu trebuie dispretuit. S-ar putea ca istoria sa se misteprin intermediul altor resorturi decât cele politice. Masculul tineintotdeauna, chiar inconstient, sa câstige favorurile (nu, nuspirituale) ale vreunei domnite, iar eroismul nu este de conceputfara acest imbold. Iata un astfel de strigat (de lupta, curat delupta): "Ah, Nurule imparate, tie numai ma inchin…/ Pentru tineslavesc lumea, pentru tine eu suspin!"
Dupa ce se specializase intânguiri petrarchiene, din care rezulta, restrictiv, cum ca inmestesugul amorului sufletul e cel care face cartile, Conachi sedecide sa-si incerce pana si intr-un registru prea putin acceptatin epoca oficial, insa gustat cu asupra de masura in intimitate:poezia erotica, senzuala, care aduce cu desucheatele cântecelautaresti. "Eram hotarât sa mor/ Si sa nu mai fac amor,/Lunecându-m-a gândi/ C-oi trai far-a iubi", se jeleste poetulintr-un pueril text care incepe, totusi, promitator, clacând lafinal si punând marele farmec al femeii pe seama ochilor: "Cacinumai la ochii tai/ Au fost scris ochilor mei/ A se inchinacurând,/ De vreme ce foc aprind". Poetul isi pastreaza inca rangul,ramânând in limita conventiei pudice a vremii.
Adevaratul amor, stie prea bineautorul (ca orice barbat care se respecta), nu se poate intemeiadoar pe ipotetice si atât de imprevizibile legaturi sufletesti,exclusivismul fiind, in acest caz, pur utopic. Dimpotriva,arsenalul care stârneste pasiuni, prin care el, Amorul, subjugafiinta tine de ordinul trupescului: "Ochi si gene si gurita,/Obraji rotunzi, albi si rumeni, piepturi, sânuri cu mici tâte (nuinteleg de ce musai mici - n.m.)/ Sunt a sale vânatoare, siintru a sa trufie/ Mai are inca un lucru - care-l tac, ca lumea-lstie". Ce sa fie, ce sa fie? Elipsa poetului nu e neaparat semn depudoare, ci si de incitare, caci uneori lucrurile nerostite suntmult mai evidente decât cele date ferm in vileag. Astfel de versuriconstituie, totusi, nivelul teoretic al intelegerii iubirii, incomplexitatea sa trupeasca si abia apoi spirituala.
Atunci când se scutura de toateprejudecatile, socându-si contemporanii prin lubrica-i vervalirica, Costache Conachi devine un poet de o modernitate care poatemira azi, anuntând un discurs dezinhibat ce va face destule victimeprintre poeti si in plin secol XX. Iata unul dintre cele maiindraznete indemnuri la amor liber, descatusat. Poemul cu pricinanu a fost inclus in editiile clasice ale operei sale, semn ca afost nevoie ca discursul liric sa se descotoroseasca de toatepudibonderiile tipice romantismului Biedermeyer, persistente pentruo buna bucata de vreme in literatura noastra. Iata textul: "Sânii,peptul desveleste,/ Tatisoare rumineste,/ Arunca de pe picioare/Orice feliu de-nvelitoare/ Si spune cu indrazneala/ C-am sa daumare navala". Nimic idealizat aici, dimpotriva, silueta pâna atuncimaculata, diafana, cetoasa a femeii devine cât se poate deconcreta. Plasat in traditia poetilor trubaduri, Conachi se decidesa dea atacul, cucerind o reduta care, de regula, ar fi trebuisupusa asediului unor strategii lirice ce riscau sa consume toatavlaga amorezului.
Un Emil Brumaru, un OctavianSoviany (din recenta-i "Dilecta") de aici isi extragresursele, din aceste prime semne de poezie eliberata de conventii.Versuri precum: "Ti-i rotunjimea tâtei geluita/ Si la mijloc cucafeniu buton,/ Si coapsa ta cu fiebinteli de plita/ L-ar fierbepâna si pe Solomon" sau toata "Infernala comedie" ale celuidintâi ori distihuri de genul: "Când te sarut, Dilecta, pepântecu-ti balan,/ Amorul nostru poate parea cam lesbian" sau: "Aminvatat, Dilecta, anume siretlicuri/ Ca sa iti scriu cu limba, subpântece, distihuri", apartinându-i celui din urma, sunt de facturalivresca, in primul rând pentru ca avem tendinta de a le raporta nula o autenticitate prima, ci la un manierism ale carui radacini seafla in poezia lui Conachi.
In privinta poeziei erotice,Costache Conachi a deschis, in literatura noastra, un fagastrainic.

BOGDAN CRETU (nascut la 21ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra deLiteratura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea"Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magnacum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegiicritice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiulpentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentrudebut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Visniec - unoptzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului de Iasi",nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Romanialiterara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romanacontemporana (Premiul pentru critica al revistei "Ateneu"),Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar,eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite revisteculturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc.Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilordin Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala siComparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in "Ziarul deIasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" a Radio Iasi,din 2006.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236