• Leu / EUR4.7564
  • Leu / GBP5.5660
  • Leu / USD4.1881
Ziarul de Duminică

IASII LUI CRETU / Cum pacatuiau stramosii nostri

IASII LUI CRETU / Cum pacatuiau stramosii nostri
 
Cum in ultimii ani a devenit, si in spatiul nostru cultural, din ce in ce mai agresiva o anumita tendinta ideologica, aceea a gandirii „corecte politic", inregimentata, deci, unui set de prejudecati, interesant este sa vedem la ce concluzii putem ajunge daca deschidem bucoavne vechi si le citim prin aceasta lentila.
 
Nu e decat un joc, pentru a carui neseriozitate imi cer, evident, iertare cititorului care are tot dreptul sa se incrunte si sa imi sanctioneze, cum o gasi de cuviinta, impertinenta.
Bravii nostri inaintasi, atunci cand nu se strofocau excesiv sa-si apere glia sau sa-si plateasca darile ori sa plece precaut capul, pentru a-l conserva pe umeri, se mai dedau, cu poate mai sustinuta dedicatie, si unor condamnate inca de pe atunci practici extraconjugale. In plin secol al XVII-lea, cand abia se iteau la noi primele timide semne de civilizatie, pravila se arata destul de liberala, de (horribile dictu!) „politically correct" fata de echitatea si egalitarismul in aplicarea mustrarilor pe care partenerii de viata („casasii", in termenii „Cartii romanesti de invatatura", intrata in vigoare la 1646) riscau sa le suporte in caz ca isi inselau consoarta/consortul. Chiar daca un anumit conservatorism macho mai troneaza si astazi in mentalitatea autohtona, de nu putine ori gasindu-si sprijin chiar in randul damelor necontaminate de discursul multiculturalist, la 1646 nu se recomanda ridicarea pietrei intru aspra pedepsire a neastamparatei soate, asa cum Vechiul Testament prevedea, in pragmatismul sau legislativ, ca disperata, probabil, metoda de infranare a unei patimi care, atunci cand nu este stapanita, poate starni chiar razboaie (sa ne amintim ca usuratatea unei suave dame cum este Elena obliga apoi la eroism o cohorta de masculi infierbantati – de simtul dreptatii, evident. Chiar asa, Homer n-o fi fiind si el, pacatosul, putintel discriminant?).
Nimic, asadar, din draconicele mijloace de stavilire a pornirilor femeiesti catre concupiscenta in secolul al XVII-lea romanesc. Amenintarea era ceva mai blanda, constand in pierderea zestrei (element esential in contractarea casatoriilor, aflam de la Simion Florea Marian, ilustrul etnolog, autor, printre altele, al „Nuntii la romani"). Acest gest constituia, desigur, o dezonorare, care cu greu se spala, caci comunitatea, perfect traditionala, sanctiona aspru mai ales deraierile erotice ale femeii, care, se sustinea, prin natura sa ar… etc. etc. Conform acestei cumpanite mentalitati, mai multe puncte din glava 16 se concentreaza asupra infranarii pornirilor femeiesti, socotite ori mai usor de starnit, ori mai grave in ordine morala. Iata, de pilda, cum functiona aceasta intransigenta a epocii: „Muiarea ce va face preacurvie si de va vrea sa suvaiasca sa dzica cum barbatul ei n-au facut datoriia deplin ce-au fost sa faca, cum face barbat cu fameaia sa, sau de va dzice c-au fost nasilnic de o au fost batand fara de rand, sau de va dzice cum au facut de saracie, sau ca nu o hraneaste: nu-i va folosi nice una de aceaste, ce-s va piiarde dzestrele toate si le va lua barbatul, daca o va lasa". Interesant este efortul legii de a combate, inca de dinainte, eventualele scuze (ma rog, pretexte) pe care pacatoasa s-ar ingriji sa le aduca in sprijinul bulimiei sale erotice, conferindu-i acesteia nuante de riposta etica. Care va sa zica, daca masculul, din ratiuni obiective (arat, negot, razbel, carciuma sau, de ce nu, posibile Circe sau Calypso), devenea apatic, somnoros ori lipsit de zvac si (fereste, Doamne!) snaga, risca sa fie „mustruluit" prin exemplul de nefidelitate al soatei. Atentie, domnilor, invatati din intelepciunea celor vechi!
La asa pacat, asa pedeapsa. Numai ca riposta incornoratului trebuia sa vina prompt, fara tergiversari si indecizii, caci altfel ar fi fost in pericol sa ramana cu zvapaiata in casa, spre (banuiesc) hazul (si, nu e exclus, bucuria) amicilor. Toleranta acestuia devine pacat egal cu adulterul propriu-zis: „De vreame ce va fi stiind barbatul ca-i curveaste muiarea cu altii si-i va fi si dzas si s-au si jeluit de multe ori, iara cu aceastea cu toate au tacut, n-au avut ce mai face, nice au vrut sa o parasca la giudet, ce o au tanut in casa ca pre fameae-s si s-au culcat cu dansa, atunce nu mai poate, nice in viata, necum dupa moarte, sa o parasca la giudet cum au facut preacurvie, nice poate sa-i opreasca dzeastrele, nice alta nemica". Se impunea, care va sa zica, pastrarea sabiei in teaca, chiar in pofida ruginirii ei, altfel rusinea l-ar fi acoperit pe vecie. Stim, doara, din folclor cate mascari se puteau debita pe seama unui barbat tradus cu spor de neastamparata consoarta… Cu riscul cresterii, apoi, a odraselor altora. Caci, deloc intamplator, tot intelepciunea populara echivaleaza, nitel misogin (ceea ce demonstreaza ca numita intelepciune era tot rod viril), poetica sintagma „copil din flori" cu mult mai sarcasticele, dar mai precisele: „copil-de-gard" sau, mai plastic inca: „propteaua gardului". Pentru a nu pati astfel de rusine, pentru a nu blama, precum harabagiul cel istovit al lui Creanga, porcii din vecini care dau iama in ograda bietului gospodar ori de cate ori acesta e plecat, barbatul trebuia sa fie precaut. Caci, se stie de cand lumea, paza buna pazeste bostana.
Asa era pe atunci. S-or fi schimbat multe intre timp?
 
 

BOGDAN CRETU (nascut la 21 ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra de Literatura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magna cum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegii critice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentru debut al revistei „Convorbiri literare"); Matei Visniec – un optzecist atipic (Premiul pentru debut al „Ziarului de Iasi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei „Romania literara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romana contemporana (Premiul pentru critica al revistei „Ateneu"), Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar, eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite reviste culturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei „Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala si Comparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in „Ziarul de Iasi". Colaborator la emisiunea „Convorbiri literare" a Radio Iasi, din 2006. 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7564
Diferență: 0,0821
Ieri: 4.7525
Azi: 4.1881
Diferență: 0,0215
Ieri: 4.1872
Azi: 5.5660
Diferență: 0,3353
Ieri: 5.5474
Azi: 4.1890
Diferență: 0,086
Ieri: 4.1854