Bucoavna celor doi pasoptisti cu greu mai poatefi utilizata astazi ca ghid in bucatarie, interesându-l mai curândpe filologul cu gust pentru limba neaosa, inca neasezata in primaparte a veacului al XIX-lea, decât pe gospodinele deschise, spreincântarea rasfatatilor consorti, experimentelor (in bucatarie). Inal doilea rând, pentru ca nu avem de-a face cu o reeditareoarecare, ci cu una care isi propune sa imbine fericit gustulpentru trufandale gastronomice cu cel pentru poezia inspirata dinarta culinara. Sa le iau pe rând.
Desigur, cei doi autoriintelegeau foarte bine ca rafinamentul festinelor merge mâna inmâna cu un ridicat etalon de civilizatie, iar inedita lorpreocupare nu este straina de programul revistei "Dacia literara",care incerca sa forteze o dezvoltare a literaturii autohtone prinmijloace care tineau de realitatile si posibilitatile locului. Cineconsulta "scara" volumului, s-ar putea sa nu fie tocmai dumirit inprivinta unor feluri tare plastic denumite pe atunci; imaginati-vaca ati descoperi in meniul unui restaurant bucate precum "uger devaca" (da, se pare ca stramosii nostri il consumau ca pe odelicatesa), "brânza zburata", "lapte zburat", "babe oparite tarebune", mai ceva - "babe fara lapte", iar ca desert "zalatina detoporasi" ori "rahatlocum", totul asezonat din belsug cu "visinap".Dincolo de concluzia evidenta ca inainte arta culinara cerea multmai multa pricepere si rabdare, masa nereprezentând un momentgrabit, apt sa adoarma o cerinta fiziologica, ci fiind vazuta caunul dintre mijloacele de a te respecta pe tine si pe ceilalti,retetele propriu-zise indeamna in macar aceeasi masura la bulimiestilistica pe cât stârnesc apetitul. Aleg, la intâmplare, unexemplu mai concis (Supa cu galuscele de raci): "Sa ferbigrasime de rarunchi puhav, pui un ou, putin posmag, putin petrinjelverde hacuiti maruntel, sare si piperi, codite de raci, hacuitemaruntel, si faina cât poate tine in trei degete. Frecând toate laun loc, le faci galuscele si le ferbi in supa". Precizând caexpresivitatea era a limbii, mai putin a autorilor, ca ea este unefect al distantarii noastre temporale, sa trec si la cei care autrudit alcatuind editia, inainte de a irosi spatiulacordat.
Mai intâi sa citez dinfrontispiciul volumului: "Selectii lirice, oenologice, gastronomicede Lucian Vasiliu. Prefata de Liviu Papuc. Glosar si Postfata deBogdan Ulmu". Sa mai adaug grafica si vignietele cât se poate depotrivite, datorate lui Florin Buciuleac. Ideea este intru totulfericita, caci a pune fata in fata retetele pasoptistilor cuversuri, pe teme inrudite, din Eminescu, Bacovia, Ion Barbu,Arghezi, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Cezar Ivanescu, M. Ursachi,Matei Visniec si atâtia altii sporeste placerea lecturii siintareste convingerea ca poezia, cu toata "puritatea" ei, nu estestraina de mai empiricele preocupari lumesti. Initiativa lui LucianVasiliu este, prin urmare, demna de toata lauda. Liviu Papuc seachita de sarcina prefatarii cartii scotând la lumina din presasecolului al IX-lea nestiute articole, care rezoneaza perfect cumateria cartii. In fine, Bogdan Ulmu, fin cunoscator al domeniului,alcatuieste un glosar, astfel incât (atentie, gospodine!), "infine, se va putea gati dupa acest volum", indicându-ne, intr-undocumentat si zglobiu studiu, "Cum si ce mâncau clasiciinostri". Retin, in semn de neretinuta adeziune, o inspirataapoftegma a sa, exilata nemeritat intr-o nota de subsol: "Cartilemari de bucate - paradoxal - nu se adreseaza gospodinelor, cieruditilor…"
Exemplul cel mai potrivit estechiar volumul succint comentat in acest colt de pagina, carereprezinta, dupa mine, cea mai frumoasa editie din culegerea luiKogalniceanu si a lui Negruzzi. Bon apetit!
BOGDAN CRETU (nascut la 21ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra deLiteratura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea"Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magnacum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegiicritice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiulpentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentrudebut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Visniec - unoptzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului de Iasi",nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Romanialiterara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romanacontemporana (Premiul pentru critica al revistei "Ateneu"),Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar,eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite revisteculturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc.Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilordin Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala siComparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in "Ziarul deIasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" a Radio Iasi,din 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
