Ziarul de Duminică

Ilie & Nadia – adevăratul brand de România

Ilie & Nadia – adevăratul brand de România

Autor: Calin Hentea

16.03.2011, 13:38 384

Foarte puţine pete de culoare şi cu atât mai puţine dintrecele orbitor de strălucitoare au existat în România ceauşistă aEpocii de Aur. Chiar şi în anii 70, atunci când cultulpersonalităţii nu ajunsese încă la cote aberante, iar salamul cusoia şi cafeaua nechezol nu deveniseră atotprezente în caseleromânilor
Aceste incredibile sclipiri s-au numit Ilie Năstase şi NadiaComăneci. Datorită lor românii de acasă s-au putut bucura cuadevărat şi au avut un motiv real, palpabil de a fi mândri, iardatorită lui Ilie şi Nadiei occidentalii şi americanii de rând auaflat că pe lumea asta există o ţară, undeva în estul Europei, dinpăcate socialistă, pe nume România.
Imaginile lui Ilie şi a Nadiei au fost poate singureleacceptate de Occident ca "marfă de propagandă la export" aregimului comunist al lui Ceauşescu, ele rămânând în continuarecele mai credibile, apreciate şi nealterate branduri ale Românieipostdecembriste.
Ilie Năstase (născut pe 19 iulie1946 înBucureşti) a fostnumărul 1 al tenisului mondial de două ori, în 1972 şi 1973 şi a câştigat la simplu (ex. US Open în 1972, French Open în1973)şi la dublu (ex. Wimbledon în 1973, French Open în1970şi US Open în 1975,Masters-ul în 1971, 1972, 1973 şi 1975) cam tot ce se putea câştigadrept turneu de Mare Şlem la acea dată. Tot legendare au rămas şila fel de glorioasele sale mari înfrângeri: la Wimbledon de douăori, în 1972 vs. Stan Smith şi în 1976 vs. Björn Borg saucea din faţa lui Stan Smith în cea de-a treia finală de Cupă Davisde la Bucureşti din 1972. Într-o perioadă în care tenisul încetasesă mai fie jocul aristocratic al gentlemanilor, devenind oindustrie globală, Ilie Năstase, copilul teribil, "talentat,impetuos şi rebel incurabil" din Carpaţi uimea pe toată lumea nudoar cu incredibilele sale lovituri, dar şi cu glumele şinăzbâtiile sale din arenă, total opuse rigidităţii sistemului dincare provenea. Afirmându-se pe plan internaţional ca mare vedetăsportivă la sfârşitul anilor 60, de relativă liberalizare a vieţiidin România socialistă, în baza unei înţelegeri de liberăcirculaţie şi câştig în valută contra participării fără plată lameciurile de Cupă Davies, Ilie s-a bucurat de şansa uneiincredibile libertăţi, regimul ceauşist trebuind să se mulţumeascăcu faptul că marele tenisman, care avea acces în cele mai selecteşi exclusiviste cercuri ale lumii, a constinuat să accepte să fieun ofiţer (pletos) al armatei române şi nu a cerut azil politic şireîntregirea familiei. Propaganda ceauşistă nu a putut să atribuie"politicii înţelepte a partidului în domeniul sportului, personal atovarăşului Nicolae Ceauşescu", meritele uriaşului succes al luiIlie Năstase nici pe plan intern (ar fi lipsit orice urmă decredeibilitate şi ar fi atras, probabil, stabilirea definitivă înOccident a lui Ilie, care oricum fusese însurat cu o franţuzoaicăşi apoi cu o americancă) şi cu atât mai puţin în străinătate, undear fi stârnit o imensă ilaritate. Cu toate acestea, Ilie Năstase şiNadia Comăneci au fost printre foarte puţinii sportiviromâni-vedete (o altă excepţie a fost Iolanda Balaş) a cărorfotografie a fost tipărită pe cărţi poştale în anii 80. De altfel,celălalt subiect sportiv care a mai fost exploatat de propagandaceauşistă pentru anestezierea românilor a fost victoria echipei defotbal Steaua în mai 1986 la Sevilla, atunci când a câştigat CupaCampionilor Europeni, fotbaliştii dipuşi în formaţie standardbeneficiind şi ei de o fotografie format carte poştală color,editată de club, cu semnăturile olografe pe verso.
Aşa cum "Nasty" a dat un suflu nou tenisului mondial,Nadia Comăneci (născută la 12 noiembrie 1961 în oraşul Oneşti, jud.Bacău) a dat o nouă dimensiune gimnasticii mondiale, aceea de 10absolut, perfecţiune de neatins până la Jocurile Olimpice de laMontreal din 1976. "Zeiţa de la Montreal" a câştigat de-a lungulcarierei sale cinci medalii olimpice deaur şi este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive alesecolului XX şi unadintre cele mai bune gimnaste ale lumii, fiind primul sportiv româninclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. A fost o perioadă încare nenumărate mămici americane şi canadiene şi-au botezatnou-născutele cu numele gimnastei românce de doar 15 ani. Nadia nua avut acelaşi şansă a libertăţii de mişcare de care a beneficiatIlie Năstase, viaţa şi cariera ei fiind confiscată şi controlată cubrutalitate de către regimul ceauşist, devenind un fel de "trofeu"personal în panoplia propagandistică a acestuia: marii sportive ceavea doar 20 de ani şi era invitată şi onorată pretutindeni în lumei se interziseseră ieşirile din ţară, fusese mutată la Bucureşti şiera supravegheată permanent de Securitate. În acelaşi timp,succesele fulminante ale Nadiei la Jocurile olimpice de la Montrealîn 1976 sau de la Moscova din 1980, la competiţiile europene saumondiale de la Praga în 1977 (de unde echipa României a fostretrasă din ordinul lui Ceauşescu), Strasbourg în 1978, Fort Worthşi Copenhaga în 1979, bucuria, emoţiile sau supărarea imensă createde erorile voite de arbitraj (privite ca expresia unei confruntăridirecte româno-sovietice) au fost trăite cu mare intensitate deromânii aflaţi sub o din ce în ce mai mare apăsare propagandisticăşi frustrare materială caracteristice în a doua parte a Epocii deAur. Fuga în Occident şi cererea de azil politic în Statele Uniteîn noiembrie 1989 a Nadiei, care era un simbol naţional recunoscutde toată lumea, a produs un puternic cutremur politic la Bucureşti,care a afectat direct familia dictatorială şi a ţinut pagina întâia presei mondiale, sosirea ei pe aeroporul din New York fiindsubiectul unui breaking news pe CNN.
Chiar şi în anii 90, brandurile internaţionale Ilie Năstase şiNadia Comăneci au continuat să fie atât de universal şi puternicapreciate, încât nu a lipsit tentaţia de a fi exploatate politic peplan local, campionii acestor tentative fiind liderii PSDR-ului(ulterior PSD). Ilie Năstase a fost păcălit de bună credinţă săcandideze în 1996 la Primăria Capitalei din partea acestui partid,dar s-a trezit rapid: "O dată am fost tâmpit, mi-a ajuns. (...) Însport, ori cîştigi, ori pierzi. Acolo trebuia să minţi mai mult,trebuia să faci concesii, nu era ce simţeam eu că vreau să fac.N-aveam ce căuta pe-acolo". Nadia, care şi ea, la fel ca Ilie, arămas profund şi sincer ataşată României, a acceptat să se cununecu Bart Conner la Bucureşti, în anul alegerilor generale şiprezidenţiale din 1996, având ca naşi familia fruntaşului PSD-istAdrian Năstase, deoarece primul vizat, liber-cugetătorul preşedinteIon Iliescu din acea vreme, nu fusese căsătorit religios. Ulterior,cei doi mari sportivi, alături de la fel de respectabilul GheorgheHagi, au devenit prin contract imaginea BRD pe o multitudine devectori promoţionali (afişe, postere, calendare, clipuri, etc.) şiau participat la diverse activităţi de promovare a imaginiiRomâniei în străinătate.
CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) şidoctor (Magna cum Laude) în ştiinţe militare, a fost ofiţer încadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar deteleviziune si presă scrisă şi apoi ca ofiţer specialist înoperaţii psihologice în cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO înKosovo şi Afganistan. A publicat mai multe volume desprepropagandă, război mediatic şi istorie militară în România şiStatele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminică"şi revistei "Flacăra".

AFACERI DE LA ZERO