Membru al Asociatiei Scriitorilor din Spania, Joaquin Garrigos, directorul Institutului Cervantes din Bucuresti, a fost distins in 1999 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru traducerea romanului Noaptea de Sanziene de Mircea Eliade. Contributia la promovarea literaturii romane in lume i-a fost rasplatita, cinci ani mai tarziu, cu Ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, iar de curand i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Satu Mare.
- Cu ce proiecte ati venit la conducerea Institutului Cervantes si cate dintre acestea sunt pe cale de a se finaliza? Pe scurt, care este programul dvs. managerial si ce aduce el nou in relatiile cu publicul romanesc?
- In primul rand, vreau sa continuu linia trasata de predecesoarea mea, doamna Ioana Zlotescu, urmarind ca Institutul sa nu fie doar o vitrina a culturii hispanice, ci si o punte a ei spre cultura romana. Am venit insa si cu idei noi, bunaoara sa extind activitatile culturale si in restul tarii, pentru ca astfel Capitala sa nu fie singura beneficiara a evenimentelor culturale propuse de noi. Acest deziderat s-a si implinit: am organizat manifestari de gen la Suceava, Chisinau, Constanta, Slatina, Cluj si am de gand sa merg mai departe pe aceasta cale. In plan didactic, intentionez sa sporesc numarul de centre culturale care sa colaboreze cu Institutul Cervantes in organizarea examenului DELE (Diploma de Spaniola ca Limba Straina, acordata de Ministerul Educatiei din Spania). Am si alte idei, dar unele nu sunt deocamdata cu desavarsire coapte, ganditi-va ca ma aflu aici de doar patru luni.
- Sunteti traducator autorizat de limba romana. Dintre toate limbile romanice, cum se face ca v-ati apropiat tocmai de aceasta?
- M-am apropiat de ea fiindca doream sa ma specializez in lingvistica romanica, iar romana era singura limba principala din aceasta familie pe care n-o cunosteam. Asadar, la inceput, interesul meu a fost pur lingvistic; treptat, am descoperit literatura fabuloasa a lui Mircea Eliade si m-am hotarat sa devin traducator. Doream ca vorbitorii de limba spaniola sa cunoasca aceasta comoara a literaturii romane.
- Gratie numarului mare de traduceri pe care le-ati realizat, cunoasteti foarte bine - chiar din interior - fenomenul literar romanesc. Aruncand o privire critica asupra lui, cum l-ati caracteriza? Este literatura romana o literatura minora, inferioara literaturii spaniole?
- Nu, in nici un caz nu putem considera ca literatura romana este inferioara literaturii spaniole. Numai ca in spaniola se scrie de o mie de ani, iar numarul de scriitori este mult mai mare, dat fiind ca limba noastra are, in lume, foarte multi vorbitori. Calitativ, insa, lucrurile stau altfel. In Romania exista scriitori care ar fi mandria oricarei literaturi.
- Ati tradus mult Eliade, Cioran - in general scriitori romani interbelici si mai putin scriitori contemporani. De ce? Credeti ca acestia din urma nu ar reusi sa trezeasca interesul cititorului spaniol?
- Cand am inceput sa traduc, n-am facut nici o comparatie intre scriitorii interbelici si cei de acum. Pur si simplu eram fascinat de Eliade si m-am consacrat traducerii operei sale, apoi Eliade m-a dus spre alti scriitori din generatia sa, unde am descoperit, cu uimire, figuri de marime europeana despre care nu stiam nimic. Scriitorii de azi au trezit, fireste, interesul cititorilor spanioli, dovada cazul lui Norman Manea. Romanul Intoarcerea huliganului a fost socotit de suplimentul cultural al prestigiosului ziar La Vanguardia cartea straina a anului 2005. Cartea aceasta s-a bucurat de recenzii cum nu se poate mai favorabile.
- Meritele dvs. in promovarea literaturii noastre au fost rasplatite de-a lungul ultimilor ani cu distinctii importante. Ce reprezinta ele pentru traducatorul Joaquin Garrigos?
- Toate aceste recunoasteri imi fac o mare cinste intrucat, cel putin la noi, munca de traducator literar e ingrata, anonima, prost platita si cu recunoastere sociala restransa. Faptele pe care le pomeniti dvs. iti rasplatesc nu numai stradania, ci si multele neajunsuri si te indeamna sa mergi mai departe pe aceeasi cale.
- Va simtiti legat de aceasta tara?
- Bineinteles ca ma simt legat de Romania. Faptele sunt graitoare, nu credeti? Ma simt foarte fericit ca ma aflu in Bucuresti si ma bucur de perspectiva de a sta aici cativa ani, rastimp in care legaturile lumii hispanice cu Romania se vor intari, fara indoiala, pe multiple planuri, in primul rand pe acela al culturii.
- Beneficiara directa a situatiei pe care o prognozati va fi, evident, generatia de maine. Ce face Institutul Cervantes pentru tineret?
- Putem vorbi de doua feluri de activitati, unele pe plan didactic, altele pe plan cultural. In ce priveste primul plan, activitatile principale sunt lectiile de limba spaniola - si avem aici cursuri speciale pentru copii sub saisprezece ani. Anul acesta scolar am avut un total de 24 de cursuri de spaniola, cu 225 de cursanti romani. Programul pentru copii si pentru adolescenti e anume adaptat varstei lor. Sunt cursuri speciale care se desfasoara sambata dimineata. Pentru copii vom tine si cursuri intensive cu durata de trei saptamani, de lunea pana vinerea, intre orele 9 si 13. Cursurile acestea vor incepe in 6 iulie si se vor adresa copiilor intre 8 si 13 ani. Organizam activitati pentru copii si pe plan cultural. Anul acesta, in luna octombrie, vom participa la Festivalul International de Teatru pentru Copii care va avea loc in Bucuresti cu o trupa venita din Spania. Avem de gand sa ducem spectacolul lor si intr-un oras de provincie - nu stim inca unde.
- Sunt interesati romanii sa invete spaniola?
- In momentul de fata, la cursurile de limba spaniola avem aproape 2.200 de cursanti. Am crescut cu 19 procente fata de anul trecut. Numarul de oamenii dornici sa invete spaniola a sporit si sporeste in continuare. Circa 85% dintre cursanti sunt femei. Varsta cursantilor merge de la sase la 70 de ani, majoritatea, 41%, avand varste cuprinse intre 17 si 25 de ani. Spaniola este importanta fiindca este o limba vorbita de patru sute de milioane de oameni. Avem apoi una dintre cele mai mari culturi ale lumii, dar exista si argumente economice: de exemplu, Spania este a zecea putere industriala a planetei. Faptul ca spaniola este prima limba straina in SUA este graitor si, desigur, cei mai multi n-o studiaza ca sa-l citeasca pe Cervantes in limba sa de bastina. In cazul Romaniei, exista un motiv in plus: actualmente locuiesc in Spania aproximativ un milion de romani si acest aflux de oameni spre Peninsula Iberica nu se va opri. Asta inseamna ca, peste o generatie, cam zece la suta din populatia Spaniei va fi de origine romana. Faptul va avea consecinte ample: economice, familiale, politice, culturale, educative etc., iar tarile noastre nu vor fi infratite un doar prin limba, ci si prin sange. Atunci, cunoasterea spaniolei va fi aproape indispensabila pentru multi romani, motiv pentru care luarea examenului DELE va deveni o necesitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
