Florian Bichir
Istoria cu becul în ochi
De la românii din Waffen SS la amantele lui Nicu Ceauşescu
Editura RAO
Prefaţă de Mihai Retegan.
Florian Bichir (născut în 1973) este unul dintre puţinii teologi care lucrează în mass-media, fiind un apreciat specialist al fenomenului religios. Lucrează în presă din anii 90'. Doctor în teologie, absolvent al Colegiului Naţional de Apărare, licenţiat în filologie (limba - literatura română) şi teologie ortodoxă, master în comunicare, cu studii la Bruxelles şi Salamina, a fost ales, în martie 2012, de Parlamentul României membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat, pentru un mandat de 6 ani. Spre sfârşitul anului trecut a publicat acest volum despre care istoricul prefaţator scrie:
„Cartea lui Florian Bichir este construită în jurul ideii de istorie. Istorie‑mare, istorie‑mică. Istoria ca ştiinţă, istoria ca poveste. Dar, indiferent ce cale alege, scrierea lui Florian Bichir te atrage, fie că este vorba despre episoade ce se derulează în zorii istoriei moderne, fie că am fost martori sau chiar participanţi la proiectarea acestora. Istoria cu becul în ochi începe, firesc aş spune, în catacombele Bucureştilor, călcate de haiduci, bandiţi şi de tot felul de fugari cu sau fără caftane. Iar de la haiduci, la uslaşi, la terorişti şi la revoluţionari este doar un pas pe care autorul îl face cu eleganţă. Urmează, într‑o ordine din care spicuim aleatoriu, o plimbare pe deasupra Bucureştilor din turnurile de veghe ale pompierilor, întâmplări din scrutinurile electorale de altădată, simţitoare pagini dedicate Marii Uniri şi alegerii Eroului Necunoscut, episoade mai puţin cunoscute din al Doilea Război Mondial (cum sunt cele referitoare la submarinele româneşti). În aceeaşi ultimă categorie, intră, şi lucruri despre care în trecut sau astăzi se păstrează o discreţie de neînţeles. Au fost sute, poate mii de militari români pe care lovitura de stat de la 23 august i‑a aflat în Germania. Asupra lor s‑a lăsat o grea tăcere, explicabilă până la un moment dat. Dar, după 1990, nu ne‑ar mai fi dat nimeni peste degete dacă am fi scris despre ei. În fond, şi ei au luptat pentru aceeaşi ţară.
În volumul său, Florian Bichir le închină câteva pagini, invitându‑ne indirect la regândirea unor „scheme“ păgubitoare pentru cunoaştere. Firul naraţiunii străbate şi alte perioade ale istoriei recente a României. Ocupaţia şi sovietizarea României, rezistenţa şi represiunea, moravurile nomenclaturii „roşii“, precum şi... dar mai bine să‑l lăsăm pe cititor să le descopere singur. În volumul lui Florian Bichir sunt amestecate cu pricepere de alchimist date istorice certe sau doar reţinute de memoria colectivă, legende. Arhitectura cărţii şi stilul pun în lumină un om pentru care scrisul nu mai are multe secrete. În fond, Bichir nu îţi face un transfer de date istorice, ci vorbeşte cu tine, stă la taifas şi îţi spune ce cred el despre... Sunt, cred, destule argumente pentru a vă cufunda în lectura acestei cărţi, uşoare, dar care pune probleme. Citind‑o şi văzând de unde am plecat, nu putem să nu ne întrebăm: Încotro ne îndreptăm?”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
