O ştire de ultimă oră ne informează că aproape 500 de falsuriale unor tablouri "semnate" de artişti moderni precum Matisse, DeChirico sau René Magritte au fost reperate în colecţiile unoramatori de artă din Italia. Lucrările, în valoare de aproximativ 7milioane de euro, fuseseră achiziţionate cu bună credinţă de cătrecolecţionarii respectivi direct de pe net. Cum de s-a pututîntâmpla aşa ceva? Cum se cumpără şi cum se vinde artă pe net?
Un exemplu prestigios: eBay, cunoscuta companie americană decomerţ online, este, în momentul de faţă, după cunoştinţa noastră,cea mai mare firmă din lume axată pe licitaţii pe internet. Aînceput să funcţioneze în 1995 (sediul social al firmei este înSillicon Valley, în San José) şi a devenit o referinţă mondială însectorul său de activitate, având, în momentul de faţă, 276 demilioane de membri înscrişi. A proliferat în numeroase ţări de peglob şi a absorbit numeroase firme concurente, iar afacerea care,la început, a fost "de la persoană particulară la persoanăparticulară", a devenit din ce în ce mai mult o platformă "de lacomerciant la persoană particulară" ("Business-to-Consumer");altfel spus, oferă un grad de garanţie sporit, fie că ne referim lavarii obiecte noi, fie la obiecte artistice. Arhitecturaîntreprinderii este, cel puţin în intenţia întemeietorului său,Pierre Omydar, întemeiată pe încredere. Primul obiect vândut peeBay a fost un pistol laser defect. Suma finală de achiziţie: 14,83de dolari. Surprins, Omydar l-a contactat pe câştigător şi l-aîntrebat dacă ştie că scula este nefuncţională. Omul, onest şi sec,i-a răspuns pe e-mail: "Colecţionez lasere defecte." Sună bine şidă siguranţă, chiar dacă e o fabulă.
Ideea de licitaţie on-line a fost într-adevăr genială şi ajuns, înmomentul de faţă, să aducă profituri uriaşe (în 2008, doar,beneficiul firmei, sic!, a fost de 1,7 miliarde de dolari), caurmare a faptului că pe eBay se scot zilnic la licitaţie şi deciîşi schimbă proprietarul milioane de obiecte, noi sau second hand,precum: collectibles sau collectors, obiecter de artă, aparatecasnice, aparate electronice, unelte, mobilă, autoturisme şi piesede schimb, bijuterii, îmbrăcăminte, CD-uri sau viniluri, cărţietc.
Practic, cu excepţia obiectelor interzise prin lege, aici se potscoate la licitaţie orice de fel obiecte. Regulile de funcţionareşi cele ale afişajului (anunţarea ultimei oferte) pot fi citite pesite, dar, înainte de a începe jocul licitaţiei, e bine să ştiţi căofertantul trebuie întotdeauna să stabilească sfârşitul licitaţieisale pentru o anumită zi, oră, minut şi secundă şi că vânzătoruleste totdeauna obligat să livreze un obiect ce corespunde exact cudescrierea făcută chiar de el (răspunde pentru corectitudineadescrierii articolului). Desigur, în această ultimă privinţă, cândeste vorba despre opere de artă, uneltele înşelăciunii şi gropileignoranţei sunt greu de evitat. Pentru că, nu-i aşa, atunci cânddescrii un laser funcţional şi expediezi câştigătorului licitaţieiunul care nu merge, situaţia e simplă. Ce te faci însă când vinevorba despre o pânză de Ţuculescu, semnată cu faimosul triunghi(lesne de imitat), şi care este executată de falsificator detalent? Obiectul, nu-i aşa, corespunde descrierii. De aici şiplasele/ţepele numeroase. Asta nu înseamnă, însă, că nu se pot daşi lovituri măiastre.
Ca să se finanţeze, eBay ridică, în schimbul serviciilor sale, uncomision pentru fiecare dintre tranzacţii. Întotdeauna, cel careplăteşte este vânzătorul, cumpărătorul fiind scutit de oriceobligaţie financiară faţă de firmă. La sfârşitul tranzacţiei,vânzătorul şi cumpărătorul îşi dau note reciproc. Evaluările prinnotă pot fi însoţite de un comentariu de un rând, care, la rândullor, pot primi un răspuns scurt. Notele şi comentariile constituiecheia de boltă a întregului sistem fiindcă, datorită lor,vânzătorul îşi poate face o idee despre cumpărătorul său şi invers.Numărul de tranzacţii şi procentajul de notări pozitive esteindicat în profilul fiecărui utilizator. E limpede, deci, că eriscant să vindeţi/cumpăraţi de la utilizatori cu un procentajscăzut de note pozitive.
Cel mai vizibil magazin online de la noi se numeşte okazii.ro şiposedă o secţiune "Artă şi antichităţi", cu numeroase subsecţiuni,de la "artă africană" până la "obiecte liturgice".
Din regulamentul de funcţionare, în mare măsură asemănător cu celal eBay, spicuim, spre întărirea ideii de risc pe care o presupunejocul de-a licitaţia on-line, dar şi spre a sublinia onestitateaunui organizator complet dezangajat:
"Organizatorul acestei licitaţii nu verifică, nu urmăreşte şi nicinu controlează articolele puse în vânzare la licitaţia sa.Organizatorul acestei licitaţii pe Internet nu verifică, nuurmăreşte şi nici nu controlează utilizatorii individuali ailicitaţiei. Organizatorul nu poartă nicio răspundere pentruarticolele oferite spre vânzare la licitaţie.
Astfel, noi nu putem deţine controlul asupra proprietăţilorutilizatorului, asupra calităţii şi siguranţei articolelor vândutesau cumpărate. De asemenea, nu putem urmări daca s-au respectatprevederile legale; a bunurilor vândute şi cumpărate; formularelepentru vânzarea sau cumpărarea de bunuri; capacitatea şiposibilitatea vânzătorului de a duce la îndeplinire vânzareaproduselor oferite, capacitatea cumpărătorilor de a cumpăraprodusele care îi interesează.
Obligaţiile Organizatorului acestei licitaţii pe Internet nu includimplementarea unui control deplin asupra informaţiilor afisate decătre utilizatorii acestei licitaţii pe Internet."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
