Ziarul de Duminică

INTERVIU / Elena Lazar: Cartile Editurii Omonia au fost premiate si in Grecia, si Romania

INTERVIU / Elena Lazar: Cartile Editurii Omonia au fost premiate si in Grecia, si Romania

1. Elena Lazar; 2, 3. Lansarea volumului Rigas in Romania

19.02.2009, 20:14 856

 
 
- De aproape doua decenii, va ocupati de aducerea literaturii elene in limba romana. Sunteti multumita de rezultate?
- Intr-adevar, in vara acestui an se implinesc 18 ani de la fondarea Editurii Omonia, al carei scop, pentru cititorii carora nu le-a cazut inca in mana o carte a noastra, il constituie promovarea literaturii si culturii Greciei moderne atat prin traduceri, cat si prin lucrari originale, consacrate relatiilor romano-elene realizate de autori romani sau greci. Relatii care, conform unei istorii cronologice aparuta in urma cu cativa ani, numara nu mai putin de 26 de veacuri. Prin trainicia, amploarea si diversitatea lor, cu efecte benefice asupra ambelor parti, aceste relatii constituie unul dintre cele mai interesante capitole ale istoriei sud-estului european. Sa nu uitam ca dupa cucerirea Constantinopolului (1453), pana la redobandirea independentei (1821), Tarile Romane au constituit un spatiu primitor in care spiritul cultural grec a putut supravietui si evolua independent de opresiunea otomana. Jumatate dintre titlurile aparute pana in prezent, circa 40, reprezinta traduceri literare – un numar mic la prima vedere, dar important daca ne gandim ca vin dintr-o singura arie culturala. O buna parte dintre acestea reflecta optiunile mele ca traducator, circumscrise insa unui program mai amplu, care sa reflecte diversitatea de directii a literaturii grecesti actuale. In paralel cu prezentarea autorilor clasici (sunt inca destule puncte albe pe harta traducerilor romanesti din literatura neoelena), prezentam nume de rezonanta afirmate in Grecia in ultimii ani (Eleni Ladia, Lia Megalou-Seferiadou, Dimosthenis Kourtovik). Pentru a oferi cititorului repere suplimentare, editiile noastre, prefatate de critici si istorici literari de renume din Grecia, Cipru si Romania, sunt insotite de aparatul critic adecvat (note, tabele cronologice, bibliografii), continuand, intr-un fel, buna traditie a colectiei Biblioteca pentru Toti.
La greutatile inerente oricarui inceput de drum s-au adaugat unele ce tin de aria aparent restransa de cititori carora ne adresam, de numarul mic de traducatori in domeniu, de procesul laborios al pregatirii unor editii stiintifice de tinuta. Daca ar fi sa contabilizam numai premiile care au incununat carti ale Omoniei in Grecia (4 premii pentru cea mai buna traducere a unei opere literare grecesti intr-o limba straina in 1994, 2000, 2004 si 2008) si in Romania (trei, dintre care unul al Academiei Romane), raportate la numarul total de titluri aparute (81), ne-am putea considera mai mult decat multumiti. Simtim insa ca exista destul loc de mai bine.
 
- Stim ca premiile acordate Editurii Omonia au fost dublate de distinctii acordate autoarei si traducatoarei Elena Lazar.
- Este adevarat ca forurile culturale elene incurajeaza eforturile indreptate spre mai buna cunoastere a literelor nationale. Exista, de pilda, la Atena, Societatea Elena a Traducatorilor de Literatura, care premiaza an de an cele mai izbutite traduceri de opere grecesti aparute in diverse limbi. Versiunea romaneasca a Operei poetice a lui Kavafis a primit in 1994 un astfel de premiu. Apoi, in 1997, Prefectura Atenei a instituit, in memoria neuitatei Melina Merkouri – care a fost prima ambasadoare a elenismului – o distinctie conferita unor specialisti straini care si-au inchinat viata promovarii statornice a culturii elene. In prezent, numarul „ambasadorilor elenismului" a ajuns la 45, ei constituind Reteaua Internationala a Ambasadorilor Elenismului. Doi dintre cei 45 de „ambasadori" sunt din Romania: subsemnata si o colaboratoare a Editurii Omonia, Paula Scalcau.
In capitala insulei Salamina, nume cu rezonanta in istoria Greciei si a Europei, fiinteaza, din 1985, o ambitioasa asociatie culturala, To Kafeneio ton Ideon (Cafeneaua Ideilor), care s-a impus pregnant in viata culturala a Greciei. Inca de la constituire, asociatia a instituit, in scopul recunoasterii si sprijinirii morale a oamenilor, institutiilor si organismelor care se afirma in domeniul promovarii culturii si activitatii sociale, Medalia de Aur Alexandru cel Mare (acordata barbatilor) si Verghina (destinata femeilor). Festivitatea de decernare are loc in fiecare an la inceputul lunii mai, in prezenta, considerata obligatorie, a celor distinsi. In mai 2006 am calatorit la Salamina pentru a primi o astfel de medalie, pe care o consider o recunoastere a activitatii Editurii Omonia.
 
 
- La care dintre autorii tradusi tineti cel mai mult?
- Raspunsul cel mai usor de dat: Konstantinos P. Kavafis, poetul grec din Alexandria egipteana, cel mai mare liric elen al secolului XX, detinator al recordului de traduceri in plan european ca si in Romania. Omonia s-a lansat pe piata cu Opera poetica a lui Kavafis, a continuat cu publicarea Prozelor, pentru ca, in 2001, prin editia de Opere complete in doua volume, sa consolideze „dreptul de cetate" al lui Kavafis in cultura romana. Poetul cu radacini in Bizant, al carui stramos era pe la 1750 demnitar la curtea domneasca din Iasi, ramane, deocamdata, primul si singurul autor grec a carui integrala a aparut in limba romana. Editia, care a beneficiat de colaborarea unor prestigiosi kavafisti straini, constituie pentru noi un temei de mandrie, iertata fie-ne lipsa de modestie. Cele 6 editii kavafice (intre care doua bilingve) aparute sub sigla Omoniei din 1993 pina in 2008 au devenit, am putea spune, emblema editurii noastre.
 
 
- Care considerati ca a fost impactul acestor preocupari?
- Ecourile aparute in presa din Romania, Grecia sau Cipru, destule semnate de nume cu autoritate in domeniu in cele trei tari, interesul starnit la Targul International de Carte de la Salonic, cel mai mare al tarii, la care editura participa, ca invitat al Centrului National al Cartii din Grecia, an de an din 2004, dar si ecoul de care se bucura destule carti ale noastre in randul celor carora le sunt destinate constituie, credem, suficiente temeiuri care ne indreptatesc sa credem ca drumul ales este unul bun si sa incercam sa continuam eforturile in aceasta directie, in pofida norilor care se profileaza la orizont in 2009. Aici v-as ruga sa-mi ingaduiti sa exprim recunostinta Editurii fata de Ziarul de Duminica, in ale carui ospitaliere pagini multe dintre cartile Omoniei si-au gasit de fiecare data ecou. 
 
 
 
- Se face acelasi lucru si in sens invers, adica se traduce literatura romana la Atena si Nicosia? Si daca da, cata?
- Din pacate, nu, dar nu din cauza lipsei de interes a publicului sau a lipsei de bunavointa a editorilor din Grecia sau Cipru. Motivul este unul obiectiv: numarul extrem de mic al traducatorilor specializati de literatura romana. Numele cele mai prezente azi pe piata de carte din Grecia sunt ale triadei Mircea Eliade-Emil Cioran-Eugen Ionescu, ale caror opere au fost traduse din franceza sau engleza. Unul dintre cei mai talentati traducatori de poezie romana (a oferit cititorilor greci editii din Gellu Naum si Nichita Stanescu), ca si de proza sau eseu (pe care le prezinta constant in presa literara greaca sau in antologii) este Victor Ivanovici. In 2007, de pilda, bibliografia traducerilor grecesti din literatura romana s-a imbogatit cu doua interesante titluri: prima antologie greaca de lirica romaneasca feminina, ce prezinta selectii din creatia a 12 poete, si o antologie realizata de traducatorul iesean Andreas Rados, Imi pare rau ca nu sunt grec. Patru poeti romani. Intr-o eleganta si masiva Antologie de poezie balcanica, editata la Atena in toate limbile tarilor din Balcani, inclusiv in limba romana, capitolul rezervat Romaniei ocupa 85 de pagini din totalul de 550 si prezinta poeti de la Mihai Eminescu la Gellu Naum. O premiera o constituie si recent aparuta, sub auspiciile unei edituri din Salonic, editie bilingva, romana-greaca, a Istoriei romanilor de Ion Bulei.
 
 
- Ce ar trebui facut pentru a schimba aceasta situatie?
- Aici se impune, fireste, implicarea mai energica a partii romane, desi in ultimii ani s-au facut, din cate cunosc, pasi incurajatori. Institutul Cultural Roman, prezenta constanta la Targul International de Carte de la Salonic, incearca sa sprijine editorii greci in selectarea si editarea unor titluri, s-au demarat deja proiecte, dar formarea unor tineri traducatori este un proces de durata.
 
 
- Proiectele dvs.?
- Cu ingaduinta dumneavoastra, m-as opri la doar cateva dintre cele aflate in faza avansata si care au sansa sa apara in 2009. In primul rand, speram sa concretizam un proiect aflat de mai multi ani pe santier: un prim dictionar biografic al celor mai importanti carturari greci care s-au perindat si afirmat pe meleaguri romanesti din secolul al XV-lea pana in prag de secol XX. Apoi, monografia Companiei Comerciale Grecesti din Sibiu semnata de o reputata cercetatoare din Salonic, Despina Tsourka-Papastathi, doua lucrari in limba franceza despre prezente grecesti in spatiul romanesc semnate de un bizantinolog grec cu studii in Romania, in prezent profesor la Chicago, Andronikos Falangas. O editie bilingva cu selectii reprezentative din creatia lui Yannis Ritsos, la 100 de ani de la nasterea poetului, ca si traducerea primei incercari romanesti din literatura neoelena, Ragazurile lui Filotheou, scrisa la inceputul secolului al XVIII-lea de Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot in Tarile Romane.
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO