Ziarul de Duminică

INTERVIU/ Michael Haulica: „Literatura SF e la fel de serioasa ca oricare alta”

INTERVIU/ Michael Haulica: „Literatura SF e la fel de serioasa ca oricare alta”
11.11.2009, 15:36 265
Michael Haulica s-a nascut la 1februarie 1955. In 1978 a absolvit Facultatea de Matematica, SectiaInformatica, a Universitatii Transilvania din Brasov, iar, dupa 25de ani de activitate ca programator, s-a retras din domeniu. Adebutat cu poezie in revista "Flacara", in 1974. A publicat poezie,proza, diverse articole. A fost redactor al suplimentelor SF"Supernova" si "Alternativ SF", iar in anul 2000 a fondat revista"Lumi Virtuale" (in format electronic). In perioada 2005-2007 afost redactor-sef al Editurii Tritonic, unde a coordonat colectiilefiction.ro si LIT si a editat revista "Fiction.ro". Sustine rubricidespre literatura F&SF in "Observator cultural", "Ziarul deDuminica" si "Dilemateca". A publicat mai multe cartiSF.
-Cu decenii in urma,perceptia publicului larg era ca exista o literatura SF cu produsemai mult sau mai putin bune. Astazi sesizam un boom mondial alliteraturii SF, dar si al altor genuri - fantasy, de pilda. Cum seexplica?
- In legatura cu prima parte aintrebarii, as zice ca si azi (ca oricând), nu genul face o cartebuna sau mai putin buna, ci talentul, maiestria autorului. Darinteleg sensul... adica era si ea, acolo, mai mult sau mai putinbagata in seama. Despre explozia mondiala? Probabil explozia audat-o carti ca "Harry Potter", vândute in milioane de exemplare.Sau filme ca "Stapânul inelelor" ori "Narnia", care au atras dupaele o repozitionare pe piata a cartilor care au stat la originealor. Se poate observa ca titlurile amintite tin mai degraba deFantasy decât de Science Fiction. Iar multe dintre cartile desucces la ora actuala se adreseaza adolescentilor. Se pare ca acrescut pofta de lectura la publicul de vârsta frageda. S-aschimbat paradigma in ceea ce priveste povestile copilariei si s-agasit genul care sa faca aceasta schimbare: Fantasy.
-Exista deosebirimajore (si, daca da, care sunt ele) intre literatura SF si Fantasy?Unde se opresc aceste deosebiri?
- In ultima suta de ani s-au dato multime de definitii atât pentru SF, cât si pentru Fantasy.Esentail este ca Sefe-ul are de-a face cu stiinta si tehnologia,iar Fantasy-ul cu magia, cu vrajitoria (desi Arthur C. Clarkespunea ca "orice tehnologie suficient de avansata este greu dedeosebit de magie"). De aici si decorurile specifice: urban,spatial, din viitor in cadrul Sefe-ului, tinuturi de poveste,pamântene sau de pe alte tarâmuri, dintr-un trecut "Ev Mediu"pentru Fantasy. In rest, aceeasi lupta intre bine si rau ca pestetot. Unde se opresc deosebirile? Probabil in subgenul numitScience-Fantasy, unde avem carti ca "Viriconium", de M. JohnHarrison, sau seria "Cartea Soarelui Nou" de GeneWolfe.
- Care ar fi vârfurilegenului, indiferent de limba in care au fostscrise?
- Va dati seama ca "vârful" echestiune de optiune inviduala. Totusi sunt autori care se bucurade aprecierea unanima: Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, FrankHerbert pentru SF, J.R.R. Tolkien, Gene Wolfe, George R.R. Martinpentru Fantasy. Am dat doar câteva nume. Spre bucuria noastra, totiacesti mari autori au fost tradusi in româneste. Dupa cum vedeti,sunt scriitori englezi si americani. Dintre cei de alta limba decâtengleza, i-as aminti pe rusii Arkadi si Boris Strugatki, peitalianul Lino Aldani, pe francezul Gerard Klein dintre ceitradusi, iar dintre cei care isi asteapta versiunile in limbaromâna l-as pomeni pe polonezul Andrzej Sapkovski, recentulcâstigator al primei editii a Premiului David Gemmel (pentruFantasy), un autor care a vândut deja peste un milion de exemplaredin cartile lui.
- S-au infiintat si premiifara numar, peste tot in lume. Recompenseaza ele cartile deosebite?Care sunt cele mai recomandabile?
- Or fi ele fara numar, cumspuneti, dar numai câteva sunt cu adevarat importante. Practic,exista trei Mari Premii: Hugo (acordat de fani la conventiilemondiale de SF), Nebula (acordat de SFWA - Asociatia ScriitorilorAmericani de Fantasy si Science Fiction) si World Fantasy (acordatde un juriu la conventiile mondiale de Fantasy). Lor li s-ar puteaadauga Premiul Locus, desemnat printr-un sondaj facut de revistaamericana "Locus". Toate aceste premii se acorda pe categorii, dela roman si proza scurta, pâna la artist plastic, editor etc.Majore sunt si câteva dintre premiile acordate unui singurscriitor: John W. Campbell Memorial (pentru cel mai bun romanpublicat in SUA), Arthur C. Clarke (pentru cel mai bun romanpublicat in Marea Britanie), Philip K. Dick (pentru cel mai bunvolum publicat in SUA - aici intra in competitie si volumele deproza scurta).
Este evident ca orice premiu -indiferent de modalitatea de judecare a lui, prin vot popular sauprin jurizare - este contestat de unii, acceptat fara rezerve dealtii. Liniste este doar atunci când un roman reuseste sa ia câtmai multe dintre aceste premii sau sa se numere macar printretitlurile finaliste. S-a intâmplat asta cu "Neuromantul" luiWilliam Gibson (Hugo, Nebula, Dick si nominalizari la CampbellMemorial si British SF in 1985), cu "Zei americani" de Neil Gaiman(Hugo, Nebula, Locus, Stoker, nominalizari la British SF, BritishFantasy, World Fantasy, International Horror Guild in 2002-2003)sau cu "The Yiddish Policemen's Union", de Michael Chabon (Hugo,Nebula, Locus in 2008) si, in acest an, cu "The Graveyard Book" deNeil Gaiman (câstigator al Premiilor Hugo si Locus 2009, nominlizatla British Fantasy si World Fantasy).
Important e ca multe dintrecartile rasplatite cu mari premii, cel putin in ultimii zece ani,au fost traduse si la noi, iar cititorul român a putut sa-si facasingur o impresie despre cât de premiabile sunt cartilepremiate.
-S-a tradus enorm demulta literatura de acest gen, inclusiv carti proaste. Cum sa facao selectie cititorul?
- Cititorul de literaturaF&SF este unul informat. De obicei, când cumpara o carte, stiedeja multe despre ea. Stie cum a fost primita in tara de origine.Stie daca a luat premii si ce premii a luat. Probabil fiecarecititor are o lista cu premiile in care crede. Mai sunt recenziileaparute pe net, in revistele electronice. Mai sunt blogurile incare se pot gasi recomandari de lectura. Avantajul comunitatiifanilor F&SF este ca nimeni nu e singur. Oricine are unde gasiun sfat, o parere. Si apoi mai sunt si editurile noastre care si-aufacut un nume de-a lungul anilor. De pilda, Nemira nu prea darateuri, se poate avea incredere in cartile selectate de Mihai-DanPavelescu, coordonatorul colectiei Nautilus.
-Unde ne aflam noi,din punctul de vedere al creatiei originale? Exista si o literaturaautohtona de acest fel? Care ii sunt vârfurile?
- Creatia autohtona de F&SFse afla intr-un punct in care ar face bine sa se defineasca. Preaputin SF in ultima vreme, câteva tentative de Fantasy si, in rest,fantastic cât cuprinde. Si mai e ceva: nu se poate face oliteratura numai cu proza scurta. E nevoie si de un roman puternic.Avem, in ultimii zece ani, câteva romane care ar face fata oriundein lume: "Sfâsierea", de Ona Frantz, trilogia "Abatia", de DanDobos, "Retetarium", de Costi Gurgu. Asta nu inseamna ca nu mergeminainte si cu proza scurta. Ba dimpotriva, cred ca e bine s-ocultivam pe mai departe. In SF multi autori au continuat sa scriepovestiri chiar si dupa ce au facut cariera cu romane (ma refer laautorii straini). Si, chiar daca nu vom vedea prea curând vreunroman de la ei, mi-ar placea sa mai vad carti scoase de MarianTruta, Lucian Merisca sau Danut Ungureanu. Cei mai complecsi siprolifici autori, atât de proza scurta, cât si de romane, ramân incontinuare Liviu Radu si Sebastian A. Corn.
-De ce credeti cavocile critice, in afara de dvs., nu iau in seama si nu prezintaacest gen de literatura?
- Cred ca s-a incetatenit demult ideea ca literatura F&SF este una neserioasa, marginala,de nivel scazut etc. Adica nu trateaza teme serioase, deci criticuls-ar compromite daca ar aborda astfel de carti in demersul sau. Inprimul rând ca acest gen de literatura e la fel de serios caoricare altul. Apoi, carti proaste exista, iarasi, indiferent degen. Si, nu in ultimul rând, as vrea sa spun ca situatia nu maieste cum era in urma cu câtiva ani. Au inceput sa apara, in ultimavreme, tineri critici care nu au astfel de prejudecati. Sa-iamintesc doar pe Mihai Iovanel, Paul Cernat, Bianca Burta-Cernat,Catalin Sturza. Usor-usor, recenziile cartilor de gen isi facaparitia in revistele literare, ceea ce este un semnbun.
Sa nu trecem insa peste operacritica a lui Mircea Oprita si Cornel Robu care, e drept, vin din"interiorul" fenomenului, dar au scris carti despre acesta. Asacum, tot din interior, au publicat carti de critica mai tineriiMircea Naidin, Radu Pavel Gheo si CatalinBadea-Gheracostea.
- Care este publiculpredilect? Cu prioritate adolescentii si tinerii?

- Adolescentii si tinerii suntpublicul pentru cartile adresate lor. Nu cred ca Dan Simmons,Vernor Vinge sau Robert Charles Wilson sunt chiar autori pentruadolescenti. Stephanie Meyer, da. Cartile Fantasy pot fi abordatede adolescenti la un anumit palier de lectura. Dar cu Sefe-urile...mai greu. Cred ca publicul acestui gen de literatura este formatdin oameni cu mintea deschisa, din oameni dispusi sa-si punaprobleme de genul "Ce-ar fi daca?" Si dispusi, mai ales, sa cautesi raspunsuri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO