• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Ziarul de Duminică

INTERVIU/ Mihai Retegan: „Orice indoctrinare este periculoasa, mincinoasa si se poate intoarce impotriva promotorilor ei”

INTERVIU/ Mihai Retegan: „Orice indoctrinare este periculoasa, mincinoasa si se poate intoarce impotriva promotorilor ei”
22.10.2009, 13:59 620
Mihai Retegan (nascut in 1950) este profesoruniversitar la catedra de Istorie a Universitatii din Bucuresti.S-a specializat in istoria romanilor dupa primul razboi mondial,pana la prabusirea comunismului. Este autorul a numeroase lucraricare au ca subiect aceasta perioada. Multe dintre cartile sauarticolele de specialitate au fost scrise dupa stagiile dedocumentare in arhive din SUA, Marea Britanie, Cehia, Ungaria. Erafiresc ca de la acest aspect sa inceapa discutia noastra.
- Sunteti autorul mai multor volume de studii, documente sisinteze istorice privitor la istoria secolului trecut, indeosebi larelatiile politice dintre tarile blocului comunist. Multe dintreele au dezvaluit surprize, avand la baza documente despre care nuse stia. Mai avem multe de aflat despre istoria care ne-a apasat,daca nu cumva i-am fost si martori?
- Cunoasterea, domnule Stelian Turlea, este, cum binestiti, un proces continuu, astfel ca nu am nici un motiv sa maindoiesc de largirea orizontului cunoasterii. Aceasta, desigur, seafla in strânsa legatura cu deschiderea arhivelor. Altfel nu vominregistra nici un progres. Eu sustin la facultate un curs despresursele istoriei contemporane in cadrul caruia prezint regimulaccesului la arhivele din diferite tari europene si nu numai. Estesurprinzator sa constati ca inclusiv statele democrate aurestrictii dintre cele mai subtile, dar cu nimic mai putineficiente in a limita decât cele existente in tari ale carortraditii democrate sunt de data mai recenta. Pastrându-mi insaoptimismul sunt convins ca lucruri noi despre istoria recenta,intelegând prin recenta perioada ce se deschide cu cel de-al doilearazboi mondial, ne asteapta in arhivele lumii. In ceea ce privesteistoria noastra, ma pot astepta sa ne "improspatam" cunoastereaatitudinii marilor puteri fata de România in anii celui de-aldoilea razboi si dupa razboi, cunoasterea despre relatiile dinblocul comunist si multe altele. Vorbind despre acest lucru dorescsa spun ca "surprizele" sunt de asteptat, in primul rând, dinpartea fondurilor documentare existente in arhivele rusesti. Lucruabsolut firesc din moment ce puterea care a determinat schimbarimajore in istoria noastra in ultimii saptezeci de ani a fostUniunea Sovietica. Dar si din celelalte parti, adica Londra siWashington, pot fi identificate informatii noi, care pot lumina dinalt unghi evenimente despre care credeam ca stim totul si saobtinem astfel o imagine diferita de cea de pâna in acest moment.De pilda, stim de mult timp ca, in octombrie 1944, la Moscova aavut loc un târg cu efecte dramatice pentru natiunile din aceaparte a Europei. S-a spus ca in momentul in care s-a decisabandonarea acelor popoare trupele sovietice oricum se aflau inacele tari, astfel ca s-a cedat ceea ce nu mai putea fi aparat. Deinteles daca ceea ce s-a decis atunci de catre Winston Churchill afost facut sub impulsul situatiei de pe teren. Dar ce te faci cânddocumente din arhivele britanice evidentiaza altceva? In ceea cepriveste România, decizia de cedare a ei in viitorul spatiucontrolat de sovietici a prins contur la sfârsitul anului 1942,când Sir Alexander Cadogan, subsecretar de stat permanent laForeign Office, a transmis catre serviciile speciale, care la aceadata isi elaborau strategia pentru urmatoarea etapa a razboiului,ca (si caut sa citez cât mai aproape cuvintele diplomatuluibritanic) "pentru a salva restul Balcanilor, va trebui sa cedamRomânia lupilor". Iar acest lucru ma poate duce cu gândul la opiniaca lovitura de stat de la 23 august a fost un act... inutil, dinmoment ce britanicii erau decisi sa cedeze România. Nu cred ca aicimai am ceva de adaugat, decât ca arhivele mai au incasecrete.
- Ce anume lipseste pentru a avea o istorie cat de catcorecta si exhaustiva a perioadei comunismului?
- Este o intrebare dificila. As zice ca ne lipsesc destul demulte lucruri, unele obiective, altele subiective. Dinprima categorie as mentiona timpul sau deschi-derea relativ târziea arhivelor. Din cea de-a doua cred ca, pe primul loc, poate fiasezata incapacitatea noastra de a ne distanta, de a judeca nu cusufletul, ci cu mintea. Apoi, iertat sa fiu daca deranjez pecineva, am impresia ca uneori analizele sufera din punct de vederemetodologic, cautându-se argumente pentru sustinerea unei concluziianteformulate. In aceeasi ordine de idei subliniez ca mi se parenefireasca tendinta existenta astazi de a anatemiza doar o parte aregimului comunist, in 99 la suta dintre cazuri este cea deschisain 1965, uitându-se, de cele mai multe ori cu buna stiinta si cuclara intentie ca eliminarea elitei românesti a inceput si s-adesavârsit in prima perioada, in timpul asa-numitului regimDej.
- Influenteaza in vreun fel deciziile oamenilor politici deastazi datele noi pe care istorici ca dvs. le aduc la lumina inlegatura cu deciziile oamenilor politici de ieri?
- Vedeti, domnule Turlea, chiar am crezut ca dupa 1989intruziunea politicului in stiinta istorica va fi un lucru ceapartine... istoriei. Am fost insa destul de repede adus larealitate de decizia transpusa intr-un act juridic care impune, cuargumente ce nu tin de istorie, felul in care trebuie sacaracterizam o perioada, cea dintre 1940 si 1944. Pentru ca unaeste daca istoricul, folosind mijloacele meseriei sale, ajungesingur la o concluzie si alta daca concluzia i se impune prin actejuridice si administrative. Nu este firesc asa ceva.
- Face statul roman sau fac ceva autoritatile pentru aconserva documentele acestor arhive ori, in caz ca ele se gasesc pealte meleaguri, pentru a le aduce acasa sau macar a lefotocopia?
- A existat un interes major din partea statului român in atrimite echipe mixte de cercetatori si arhivisti in arhive sibiblioteci din lumea intreaga, pentru a identifica si a aduce intara documente referitoare la istoria noastra. Au fost aduse sutede mii de pagini de documente microfilmate sau fotocopiate, care seafla la indemâna tuturor la Arhivele Nationale si au costat poatesute de mii de dolari. Eforturile respective au fost facute inanii... saptezeci si optzeci ai secolului trecut. La inceputulanilor nouazeci, in conditiile unei relative liberalizari aregimului arhivelor in Federatia Rusa si prin efortul facut deprofesorul Ioan Scurtu, directorul general al Arhivelor Nationale,au fost aduse in tara documente importante relative la istoriapartidului comunist. Liberalizarea a fost insa rapid stopata, iardin partea statului român altele au fost prioritatile: masini delux, nu documente privind istoria românilor. Altfel, asistam laeforturi individuale meritorii, dar cu o arie de raspândirelimitata.
- Cat de mult ar trebui sa intre in manuale din istoriaexacta a ultimelor decenii?
- Imi este greu sa spun: de aici pâna aici din "istoria exactaa ultimilor ani" ar trebui sa intre in manualele scolare. Credetica putem oferi tinerei generatii o privire neutra asupra ultimelordoua decenii când noi nu putem genera o astfel de analiza asupraunor perioade mai indepartate? Si nu ma refer doar la perioadacomunista, ci si la anii celui de-al doilea razboi mondial si chiarmai departe...
- Nu percepeti un dezinteres crescând fata decunoasterea istoriei adevarate a ultimelor decenii? Ce ar trebuifacut pentru a-l combate?
- Dati-mi voie sa rastalmacesc intrebarea dumneavoastra si inloc de "Nu percepeti un dezinteres crescând fata de cunoastereaistoriei adevarate a ultimelor decenii? Ce ar trebui facut pentrua-l combate?" sa citim "... un dezinteres crescând fata decunoasterea istoriei in ultimele decenii...". Nu pot sa-mi explicatitudinea diversilor ministri ai Educatiei fata de istorie. Din1990 incepând, acestia, indiferent de partidul din care au facutparte, cu o incapatânare demna de o cauza mai buna, au dezvoltatadevarate strategii pentru a scoate istoria din sistemuleducational românesc. Când ii aud pe diversii ocupanti aifotoliului-prim din sediul aflat in strada general Berthelot cumvor ei sa dezvolte la copiii nostri "competente" ma apucadisperarea, pentru ca unii dintre acesti competenti habar nu au deistorie. Asta vrem, sa mânuim computerul si sa nu avem cunostintede cultura generala? Ar deranja pe cineva ca tinerii nostri ar stilucruri, sa le spunem, de bun-simt despre istoria si culturanoastra? Cred ca nu! Ne temem ca petrec prea mult timp inbiblioteci? Sa fim seriosi. Studentilor de astazi le poti spuneorice, numai ca sunt prea studiosi nu. Pe de alta parte observ cuingrijorare cum tinerele generatii sunt indoctrinate asa cum aufost generatiile noastre, dar in sens invers. Orice indoctrinareeste periculoasa, mincinoasa si se poate intoarce impotrivapromotorilor ei.
- Mai sunteti secretarul Forumului European pentru Istoriesi Cultura? Cu ce se ocupa el?

- Forumul European pentru Istorie si Cultura este o fundatieinfiintata cu zece ani in urma, care isi propune dezvoltarealegaturilor culturale cu comunitatile românesti de peste hotare,dar in primul rând cu românii de peste Prut. Forumul a desfasuratpâna in primavara acestui an o intensa activitate stiintifica siculturala, organizând in fiecare an câte doua intâlniri laBucuresti, Chisinau, Busteni si Balti cu studenti, cercetatori,cadre universitare, ziaristi. Aveau loc dezbateri in jurul uneiteme centrale, de istorie recenta sau mai indepartata, calatorii destudii. Dar, in urma deciziei fostului Parlament de la Chisinau dea interzice accesul in lipsa unei vize (care se obtinea in conditiimai dificile decât obtineam noi cu ani in urma o viza pentruFranta, sa spunem), activitatea noastra a fost suspendata. Acuminsa sunt conditii noi pentru a relua si chiar a ne amplificaactivitatea. Sper sa gasim in urma noastra tineri care sa duca maideparte ceea ce am inceput.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246