Ziarul de Duminică

Ion Bârlădeanu: „Sunt la apogeu, dar nu doresc nimănui să fie celebru şi să trăiască în mizerie”/ de Patricia Marinescu

Fotografii de Octav Ganea

Fotografii de Octav Ganea

Autor: Patricia Marinescu

10.07.2015, 00:05 578

Proiectul artistic „Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu”  a fost vernisat vinerea trecută, la Hanul Gabroveni din Bucureşti. „Nea Ion”, cum îi spun apropiaţii, a povestit despre noul său proiect la galeria H'Art din Capitală, al cărei fondator, Dan Popescu, are grijă de tot ceea ce înseamnă artistul Ion Bârlădeanu de aproximativ şapte ani. Deranjat de probleme de sănătate, vizibil obosit, cel mai cunoscut autor de colaje din România ia în calcul varianta de a nu ajunge la evenimentul de inaugurare a instalaţiei la care 30 de lucrări ale sale vor fi expuse în cel mai nou spaţiu dedicat din Capitală.

 

„Trebuie să mă ia cineva în cărucior, ca să ajung acolo”, spune acesta.

Pretenţios, când vine vorba despre lucrările pe care trebuie să le expună, Ion Bârlădeanu spune că cele pe care le-a finalizat îi ajung „cât să umple un stadion”, dar selecţia este dură pentru fiecare expoziţie în parte.

Pentru „Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu” a lucrat bine cu regizoarea de teatru, „o femeie foarte de treabă”, adaugă artistul.

„Eu ţin cu artiştii care ştiu artă. Noi avem valori, nu vedete. Carmen Vidu nu este o vedetă, e o valoare. Face şi teatru, şi film. Mi-a făcut «cowboy-ul meu» şi a zis că la mine nu e cazul să mai zică a doua oară motor. Nu aveam pistoale atunci şi a fost «Cowboyul meu cel paşnic»”, explică Bârlădeanu.

Instalaţia „Ion Bârlădeanu – cowboy-ul meu”, concepută de Carmen Lidia Vidu şi inspirată de lucrările artistului, a fost expusă în 2011, la Institutul Francez din Bucureşti. Instalaţia realizată de Bogdan Olariu a prezentat, într-o scenografie inspirată de colajele lui Ion Bârlădeanu, 20 de lucrări ale artistului şi 20 de fotografii serie limitată, semnate de Barna Nemethi. Lucrarea „pune în scenă” personajul Bârlădeanu, oferindu-i acestuia ocazia de a fi un „western hero” aşa cum s-a visat dintotdeauna.

Despre semnificaţia sintagmei „a şti artă”, acesta a spus că toată lumea cunoaşte câte un fel de artă, dar unele femei ştiu doar să mănânce şi să doarmă. „Eu nu trăiesc ca să mănânc, mănânc ca să trăiesc”, spune el, iar cele mai mari forme de artă din lume, în viziunea sa, sunt medicina şi aviaţia.

Pasionat de avioane – acestea fiind elemente omniprezente în colajele sale –, Ion Bârlădeanu a avut ocazia, în ultimii şapte ani, de la debutul său artistic, să călătorească. A văzut de deasupra Istanbulului cum „pământul parcă luase foc”, făcând o comparaţie cu Parisul, pe care „toată lumea îl consideră oraşul luminilor” în mod eronat.

Ion Bârlădeanu este fascinat de Finlanda, unde a avut o expoziţie, în urmă cu mai bine de o lună, – „are o arhitectură la milimetru, o ţară numai cu stânci, totul e pietruit” –, şi i-ar plăcea să vadă Taj Mahal şi Marele Zid Chinezesc. S-a simţit foarte bine şi la Bratislava, în capitala Slovaciei a prezentat în plină stradă ceea ce el numeşte cea mai puternică expoziţie din străinătate pe care a avut-o.

„Aşa se face o expoziţie. Nu cu intrare, ca la film”. Asta îşi doreşte să facă şi în ţară, iar în cadrul „Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu” un colaj de mari dimensiuni va fi expus în vitrinele stradale ale Hanului Gabroveni, ca să fie văzut de toată lumea, în fiecare zi.

Despre procesul de creaţie, Bârlădeanu spune că fundalul este cel mai important –procurarea lui. „Apoi încep să le plantez (personajele şi elementele, n.r.)”, explică acesta, adăugând că nu are întotdeauna o poveste. Multe decupaje „le pun aiurea, să fie încărcată planşa”, mai spune el.

Nea Ion a vorbit şi despre filme, o altă artă preferată de acesta. „Ultima dată am mers la cinema cu Ovidiu Chihaia, cu Carmen Vidu şi două prietene mai tinere ale lor şi am văzut «Aferim!». A fost bun, într-un fel. Îmi plăcea că ţiganii nu-şi făceau de cap. Erau persecutaţi atunci şi acum sunt de capul lor. Dar cele mai mari belele mi le-au făcut moldovenii mei. O parte din ei. De câte ori am avut de-a face cu ei, niciodată nu m-am înţeles cu ei”, îşi aminteşte Bârlădeanu.

În ceea ce priveşte schimbarea societăţii româneşti în ultimii 25 de ani, părerea lui Bârlădeanu este următoarea: „Am schimbat un lup sătul cu o haită de câini flămânzi. S-a dat frâu liber la toate escrocheriile, la corupţie. E o bătaie de joc în România asta ce nu s-a văzut pe faţa pământului. Dacă lumea tace…”.

Cât despre sine, Ion Bârlădeanu spune că nu a suferit nicio schimbare. „Nu doresc nimănui să aibă celebritatea mea şi să trăiască în mizerie”, mai spune nea Ion. Totuşi, lucrările sale sunt prezente în licitaţii, fiind estimate la câteva sute de euro, sunt expuse, „există cumpărători, dar artiştii devin cunoscuţi după ce mor”, adaugă Bârlădeanu, dând ca exemple operele lui Pablo Picasso şi Constantin Brâncuşi – pe care îl admiră –, care se vând în prezent cu zeci de milioane de euro.

Totodată, Ion Bârlădeanu nu are nici planuri, nici visuri. „Eu am ajuns la apogeu”, încheie Bârlădeanu.

Artistul colecţionează pălării, şepci, obiecte militare, îi place muzica lui Elvis, în „detrimentul” lui Michael Jackson, „ăla cu nasul de ceară”, nu mai are răbdare să deseneze, iar cea mai recentă vizită în satul natal a făcut-o în urmă cu patru ani.

Ion Bârlădeanu s-a născut în 1946 şi, la vârsta de 20 de ani, a plecat din satul natal Zăpodeni, judeţul Vaslui. A început să lucreze la stuf, în Tulcea, şi ca docher, în Constanţa. În Bucureşti, el a fost pe rând gropar, tăietor la gater, paznic şi muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 a trăit pe străzi, petrecând mult timp lângă un bloc de pe Calea Moşilor, unde se ocupa cu selectarea gunoiului şi făcea mici servicii locatarilor. Nu şi-a întemeiat o familie.

Şi-a dezvoltat singur talentul nativ pentru desen şi, începând cu anii '60, a realizat atât desene, cât şi colaje – pe care le numeşte „filme” – şi care, după ce timp de câteva decenii au stat ascunse printre gunoaie, i-au adus celebritatea.

Lucrările pe care le creează Ion Bârlădeanu de mai bine de treizeci de ani au o funcţie mai degrabă autoterapeutică decât una estetică. Ion Bârlădeanu a expus, la 62 de ani, la Bucureşti, pentru prima oară, 24 de lucrări pe teme politice, sub numele „Real politik”. A mai avut expoziţii la Basel şi la Londra, în 2009, şi la Paris, în 2010. În capitala Franţei, acesta a întâlnit-o pe actriţa Angelina Jolie, cu care a conversat aproximativ două ore despre artă şi filme. Angelina Jolie şi-a exprimat admiraţia sinceră faţă de artist şi dorinţa de a păstra legătura cu acesta.

Acesta este eroul documentarului „Lumea văzută de Ion B.” (2009), de Alexander Nanau, produs de HBO România, care a câştigat în 2010 premiul Emmy la categoria „Arts Programming”, dar şi premiul Gopo pentru cel mai bun film documentar şi a fost selecţionat în peste 30 de festivaluri.

Anul acesta, câteva lucrări semnate de Ion Bârlădeanu se află expuse în cadrul Bienalei de la Viena (11 iunie-4 octombrie).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO