Pe plan internaţional
… în Perioada Contemporană, în diferite ţări, o serie de istorici s-au făcut cunoscuţi şi prin activitatea lor diplomatică ca reprezentanţi ai ţării lor.
Din acest punct de vedere, Franţa continuă o tradiţie prestigioasă.
Jacques-Alain de Sédouy (n.1935), politician, istoric, diplomat francez. Urmează Institutul de studii politice din Paris. Ambasador în Iordania, Mexic, Danemarca, co-preşedinte al Conferinţei pentru Vechea Iugoslavie (1994-1995). Obţine Premiul Academiei franceze (2010). Lucrări: „Chateaubriand, un diplomate insolite” (1992); „Les Reines du Nord” (1999); „Le Congrès de Vienne: l’Europe contre la France, 1812-1815” (2003); „Le Congrès de Vienne: l’Europe contre la France, 1812-1815” (2003).
Georges Ayache (n. 1950), scriitor, politolog, istoric, diplomat.
Doctor în ştiinţe politice. Predă la Şcoala de înalte studii internaţionale. Din 1982, face parte din Institutul francez de relaţii internaţionale. Reprezentant permanent al Franţei la ONU, ambasador în diferite ţări. Lucrări: „Bismarck” (1978); „La conquête de l’Est. Les atouts de la France dans le nouvel ordre mondial”, în colaborare (1992); „Les nouvelles frontières de l’Europe”, lucrare colectivă (1993); „Dictionnaire biographique des relations internationales”, în colaborare (2007); „Israël. La naissance de l’État des Juifs”, (2008); „1914. La guerre par accident” (2012); „Kennedy – Nixon. Les meilleurs ennemis”, Perrin, 2012.
Şi istorici din Marea Britanie s-au făcut cunoscuţi ca diplomaţi:
Sir Michael Romily Heald Jenkins (1936-2015). Studii de lingvistică şi istorie la Universitatea Cambridge. Intră în serviciul diplomatic în 1959: activează la Ambasada din Washington, ambasador în Olanda. Lucrări: „Arakcheev: Grand Vizier of the Russian Empire” (1969); „A House in Flanders” (1992); „The View from Downshire Hill” (2005).
Sir Arthur David Saunders Goodall (n. 1931) a îndeplinit funcţia de Înalt comisar în India. Lucrări: „Remembering India” (1997).
Interesant este faptul că, în ceea ce priveşte Germania, chiar unii dintre miniştrii de Externe au publicat memorii, deosebit de preţioase prin informaţiile inedite pe care le oferă.
Hans-Dietrich Genscher (n. 1927), ministru de Externe şi vice-cancelar (1974-1992). S-a implicat în funcţionarea OSCE, a Uniunii Europene. Negociază Reunificarea Germaniei în 1990. Lucrări: „Erinnerungen” (1995); „Die Rolle Europas im Kontext der Globalisierung” (2011).
Klaus Kinkel (n. 1936), politician, ministru de Externe (1992-1998) şi vice-cancelar al R.F. Germania (1993–1998). Lucrări: „Bewegte Zeiten für Europa” (2006).
Hugo Müller „Diplomat wollte ich nie werden. Hartmut Mehdorn im Gespräch mit Hugo Müller” (2007).
Hans Otto Bräutigam: „Ständige Vertretung: Meine Jahre in Ostberlin” (2009).
Memoriile diplomatului israelian Yehuda Avner, „The Prime Ministers: An Intimate Narrative of Israeli Leadership” (2010) sunt deosebit de interesante prin referirea la unele dintre cele mai importante personalităţi ale istoriei Israelului, de la Menachem Begin la Yitzhak Rabin, şi din alte ţări (Ronald Reagan, Jimmy Carter, Margaret Thatcher).
Memoriile diplomatul italian Fernando Gentilini sunt interesante prin informaţiile referitoare la una dinre cele mai „fierbinţi” zone ale lumii: „Afghan Lessons: Culture, Diplomacy and Counterinsurgency” (2013).
Şi reprezentanţii „noii generaţii” de diplomaţi au inclus în preocupările lor cercetările istorice.
Gerard J. Libaridian, vice-ministru de Externe al Armeniei (1993–1994), profesor, istoric. În calitate de consilier pentru probleme externe al preşedinţiei Armeniei (1991-1997) negociază în conflictul din Nagorno-Karbakh. Profesor la universităţi din Statele Unite, conduce departamentul pentru Studii armene al Universităţii din Michigan. Lucrări: „From Historian to Incidental Diplomat: The Writing of History Before and After Participating in its Making”; „Modern Armenia: People, Nation, State; Dilemmas and Dangers of Foreign Policy in the Caucasus”; „Armenia at the Crossroads: Democracy and Nationhood in the Post-Soviet Era”.
Politicianul şi diplomatul indian Shashi Tharoor (n. 1956), ministru de stat pentru Afaceri Externe în guvernul Indiei (2009–2010), a elaborat o serie de volume de mare interes pentru istoria contemporană a ţării sale: „India: From Midnight to the Millennium” (1997); „Nehru: The Invention of India” (2003); „Pax Indica: India and the World of the 21st Century” (2012); „India: the Future is Now, Wisdom Tree”, editor (2013).
O istorie românească
O altă modalitate prin care o serie de scriitori, unii dintre ei personalităţi proeminente ale literaturii universale, au ales să îşi împărtăşească experienţa dobândită în cursul activităţii diplomatice pe care au desfăşurat-o a fost aceea a literaturii, a romanului.
O serie dintre informaţiile pe le-a acumulat în cursul activităţii sale în calitate de consul în Imperiul habsburgic se regăsesc în romanele lui Stendhal (1783-1842), „Roşu şi negru”, „Mănăstrirea din Parma”.
Nu puţine dintre romanele lui John le Carré (1931-) sunt şi rezultat al activităţii sale diplomatice, în calitate de secretar al Ambasadei Marii Britanii la Bonn, între care pot fi amintite „A Small Town in Germany”, „Tinker Tailor Soldier Spy”,„The Russia House”.
Autorul quartetului „Alexandria”, inovator în mijloacele literare, ataşat de presă în reprezentanţa diplomatică a Marii Britanii în acest oraş, Lawrence Durrell (1912-1990) este şi autorul volumului „Esprit de Corps: Sketches from Diplomatic Life”.
Soţie a unui diplomat britanic care a activat în anii 1940 la Bucureşti, Olivia Manning (1908-1980) s-a făcut cunoscută prin ciclurile „The Balkan Trilogy” şi „The Levant Trilogy”.
Soţie a ambasadorului Marii Britanii la Moscova, Anne Telscombe (Marie Dobbs) a elaborat lucrarea „TheBritish Ally”, care a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor sovietice.
Romane despre diplomaţi
Activitatea diplomatică a fost sursă de inspiraţie pentru o serie de autori de romane, dintre care, ca să ne referim la cele mai recente, amintim: James Aldrige, „The Diplomat” (1949); Ahmed Ali, „Of Rats and Diplomats” (1984); Lois McMaster Bujold, „Diplomatic Immunity” (2003); Vikas Swarup (fost diplomat) „Q and A”.
În fine, mai sunt de amintit şi o serie de lucrări care se referă, în general, la activitatea diplomatică: Gordon A. Craig, Felix Gilbert (ed.), „The Diplomats, 1919-1939” (1953); Gordon A. Craig, Francis L. Loewenheim (ed.), „The Diplomats, 1939-1979” (1994); Brian, Barder, „What Diplomats Do: The Life and Work of Diplomats” (2014).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
