Pe frontul războiului
A urmat studiile universitare la Bucureşti, obţinând titlul de doctor în economie. Fiu de general, a plecat pe frontul de luptă al celui de-al Doilea Război Mondial, fiind grav rănit. Este salvat la spitalul militar din Cluj.
...şi al ideologiei: combaterea „planului Valev”
La începutul carierei sale, Murgescu activează ca redactor al rubricilor economice ale ziarului România Liberă, fiind coleg cu viitoarea sa soţie, Ecaterina Oproiu, titulară a rubricii culturale a aceleaşi publicaţii.
În această calitate, desigur cu acordul conducerii de stat, combate energic, dar argumentat, aşa-numitul „plan Valev”, om de ştiinţă sovietic, prin care se prevedea crearea, în ţările socialiste, a unor enclave economice autonome profilate astfel încât industria revenea doar anumitor ţări, coordonate de Uniunea Sovietică, România urmând să devină doar o zonă agricolă. Critica ideilor „planului Valev” este expusă în lucrarea „Concepţii potrivnice principiilor de bază ale relaţiilor economice dintre ţările socialiste” (1964).
Una dintre operele sale importante
Meritele sale au fost recunoscute şi în ţară, astfel încât Murgescu va fi numit director general al Institutului de Economie Mondială.
Diplomat
Avându-se în vedere prestigiul internaţional de care s-a bucurat, Murgescu a fost numit ambasador al României la Organizaţia Naţiunilor Unite.
În cursul carierei sale diplomatice, Murgescu a mai îndeplinit şi funcţia de preşedinte al Comitetului Economic şi Social al ONU
Este ales ca vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing.
O „şcoală de gândire”
În afara cadrului academic, Murgescu a fost preocupat de problemele economiei reale, a tendinţelor existente în acest domeniu, fiind considerat un reprezentant al transdisciplinarităţii. Percepţiile oamenilor, necesităţile lor materiale s-au aflat în atenţia sa, depăşind din acest punct de vedere politica oficială. A fost considerat de reprezentanţi ai generaţiilor următoare, între care mulţi au devenit discipoli ai ideilor sale, drept un „vizionar”, întemeietor al unei „şcoli de gândire” economică, dar şi istorică.
Într-adevăr, Murgescu a fost preocupat de formarea unor generaţii de economişti prin organizarea a numeroase dezbateri, sesiuni ştiinţifice, seminarii şi conferinţe, prin activitatea sa de conducător al Institutului de Economie Mondială către colegii şi colaboratorii săi.
Acordarea premiului care îi poartă numele
Istoric
Tematica lucrărilor publicate de Murgescu este deosebit de largă, de la volume şi articole de istorie economică, dar şi politică, la probleme contemporane.
Încă la începutul activităţii sale ştiinţifice, de istoric, în 1940, Murgescu publică lucrarea „Fragment ardelean: Procesul Memorandumului”, iar, în 1956, volumul „Reforma agrară din 1945”.
În continuare, Murgescu concepe o serie de lucrări de sinteză în domeniul istoriei economice şi sociale: „Mersul ideilor economice la români” şi „Drumurile unităţii româneşti. Drumul oilor. Drumurile negustoreşti”, volum apărut postum în 1996.
Murgescu este preocupat şi de aportul unor reprezentanţi de seamă ai şcolii de istorie economică, P.S. Aurelian, G. Zane, ca şi de personalitatea unor savanţi străini: „David Ricardo în Anglia revoluţiei industriale” (1972).
Problemele economice contemporane formează un domeniu important al activităţii sale publicistice, fiind abordate teme de mare importanţă ale relaţiilor internaţionale ale perioadei: „Ştiinţa contemporană şi cooperarea internaţională”, în volumul „Revoluţia ştiinţifică” (1967); „Die Internationale Integration in Europaischer Rund Schau” (1974); „Cooperarea economică şi tehnico- ştiinţifică internaţională, efectele ei asupra creşterii economice şi dezvoltării schimburilor externe” (1967); „Teoria şi diplomaţia dezvoltării contemporane”, în volumul „Independenţă, nealiniere, pace. Momente şi semnificaţii ale unei mişcări a secolului XX” (1989).
Avertismentele lui Murgescu
Spirit lucid, Murgescu a fost preocupat şi de perspectiva evoluţiilor economice şi politice mondiale. Încă în 1986, coordonează volumul „Criza economică mondială”, care conţine o serie de previziuni care se vor adeveri în deceniile următoare.
Costin Murgescu s-a stins din viaţă la data de 30 august 1989, cu puţin timp înainte ca evenimentele naţionale şi internaţionale să confirme intuiţia şi viziunile sale.
Recunoaşterea contribuţiei sale ştiinţifice s-a realizat şi prin instituirea Concursului „Costin Murgescu pentru cercetare în economie”.
Unele din ideile sale, cu valoare de avertisment, sunt concretizate în pasajul următor, conceput încă în 1989: „Am sentimentul că, în sfârşit, omenirea începe să îşi dea seama că, dacă vrea să mai existe, trebuie să schimbe un curs care a determinat, timp de patru decenii, irosirea unor uriaşe resurse umane, materiale şi ştiinţifice.” (Revista „Astra”, nr. 2, 1989).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
