Ziarul de Duminică

Juha – un erou al culturii populare arabe/ de Georgiana Nicoarea

Juha – un erou al culturii populare arabe/ de Georgiana Nicoarea

Autor: Georgiana Nicoarea

14.09.2012, 00:05 520

Editura Polirom a publicat recent în cadrul "Hors Collection - Literatură pentru copii", culegerea de snoave intitulată "Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul", în traducerea din limba arabă realizată de Gabriel Biţună, cu o postfaţă semnată de George Grigore şi ilustraţii de Radu Răileanu.

Aşa cum arată şi titlul, volumul ne face cunoştinţă cu un poznaş venit tocmai din Orient, pe numele său, Juha. La prima vedere, acest erou arab, cu totul ieşit din comun, ar părea necunoscut publicului român, însă, parcurgând paginile volumului, regăsim la el multe dintre trăsăturile binecunoscute ale lui Nastratin Hogea al lui Anton Pann. Cu toate acestea, ne aflăm în faţa unui personaj cu totul nou pentru spaţiul cultural românesc, însă extrem de popular în întreg Orientul arab, în care îşi are originea, şi familiar Occidentului european unde a fost introdus prin numeroase traduceri.

Pe lângă nenumăratele colecţii de poveşti şi snoave, destinate celor mici, dar şi celor mari, Juha, personaj de seamă al culturii populare arabe, este de asemenea erou de benzi desenate şi desene animate, dar şi de film artistic, fiind interpretat în co-producţia franco-tunisiană "Goha, le simple", pentru care regizorul Jaques Baratier a primit în anul 1958 Premiul Internaţional al Festivalului de la Cannes, de marele actor egiptean Omar Sharif.

Cine este, aşadar, acest vestit Juha în jurul cărui s-au ţesut şi se ţes în continuare poveşti? Din întâmplările prin care trece pare a fi un personaj ambivalent, când izvor de neţărmuită înţelepciune, când declanşator al unor situaţii de tot râsul. Purtându-şi cu mândrie turbanul uriaş, giubeaua şi caftanul, mereu pe drumuri, călare pe măgarul său de care pare a fi mai ataşat decât de soţia sa ori de propriul fiu, el nu ratează nici o ocazie de a atrage atenţia celor din jur prin ceea ce face sau spune, nu se teme de nimic şi reuşeşte să născocească cele mai neaşteptate replici în nenumăratele situaţii, de cele mai multe ori dificile, în care se găseşte.

Culegerea este deschisă de o poveste în care Juha este prezentat ca un mare învăţat, fiind ales dintre toţi întelepţii oraşului pentru a le ţine piept într-o întrecere, celor trei ghicitori în stele care pretindeau că deţin întreaga cunoaştere şi cărora nici cei mai mari savanţi ai lumii nu reuşiseră să le răspunda la întrebări. El le face faţă cu ingeniozitate şi stăpânire de sine, dar mai ales cu ajutorul măgarului său, care pare sursă a întregii întelepciuni a lumii, rezumată de către poznaşul Juha în sentinţe care deşi par de neînţeles şi stârnesc râsul şi chiotele de bucurie ale celor prezenţi, nu pot fi combătute în nici un chip de cei trei ghicitori în stele. Replicile sale conţin mereu ingredientele caracterului său, umorul şi iscusinţa care nu îl părăsesc în faţa nimănui. Astfel când un rege, vrând să râdă de el, îl întreabă dacă poate să îi înveţe măgarul să scrie şi să citească, Juha răspunde, fără ezitare, că acest lucru îi stă în putinţă, însă cere o păsuire de zece ani. Regele este de acord şi porunceşte să i se plătească lui Juha simbria cuvenită. La ieşirea din palat Juha este oprit de un prieten care îl întreabă cum de şi-a asumat o asemenea corvoadă, iar el îi răspunde fără şovăială: "În aceşti zece ani, ori mor eu, ori regele, ori măgarul. Aşadar, care dintre noi este prostul, înţeleptule?"

Traducerea realizată de Gabriel Biţună, precum şi selecţia snoavelor şi poveştilor care îi apartine de asemenea, are meritul deosebit de a reda, într-o limbă română curgătoare, umorul venit dintr-o altă parte a lumii, dintr-o altă cultură. Notele consistente şi documentate vin să lămurească unele situaţii contextuale, oferind, în acelaşi timp, cititorului ocazia de a cunoaşte unele elemente ale culturii arabo-islamice în care Juha a apărut şi s-a dezvoltat. Nu lipsit de importanţă, pentru înţelegerea personajului, este şi traseul său prin alte culturi, în care este, de asemenea, prezent, cum sunt cea siciliană sau iudeo-sefardă, aşa cum menţionează George Grigore în postfaţa cărţii.

Alături de volumele "Cele mai frumoase basme arabe"în traducerea lui Nicolae Dobrişan, "Kalīla şi Dimnasau poveştile lui Bidpai" şi "Basme de pe Tigru si Eufrat" în traducerea lui George Grigore, prezentul volum, "Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul", în traducerea lui Gabriel Biţună, vine să îmbogăţească raftul de cărţi ce au menirea să introducă publicul român de toate vârstele în fascinanta lume a Orientului arab cu poveştile sale pline de tâlc şi de savoare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO