Ziarul de Duminică

Jumătate de veac de amintiri/ de Ziarul de duminică

Jumătate de veac de amintiri/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

01.09.2016, 23:52 41

Dan Capaţînă

Amintiri răzleţe

(1943-2015)
Editura Vremea

Desene de Dan Perjovschi.

„Cunoscut ca fost consilier al lui Emil Constantinescu, deşi ar trebui cunoscut mai degrabă ca un scriitor talentat şi plin de farmec, Dan Căpăţînă ne recucereşte cu noua sa carte de memorii, Amintiri răzleţe. Este o plăcere să citeşti această carte.

Spre deosebire de alţi autori care devin gravi şi solemni când îşi povestesc viaţa, încercând să-şi fardeze autoportretul, Dan Căpăţînă se amuză pe seama propriilor lui peripeţii existenţiale. Şi când ia parte la un banchet cu persoane simandicoase, şi când practică fără vocaţie diferite sporturi, şi când se străduieşte în zadar să se facă auzit de şeful statului, şi când trebuie să asculte discursul plicticos al unui înalt prelat etc., etc., el se prezintă pe sine cu umor.

Senzaţionale sunt şi evocările din cea mai îndepărtată copilărie, cu amintiri de război care par secvenţe dintr-un film de desene animate. Om cultivat, de o inteligenţă strălucită, ştiind că biografia sa nu este decât un episod din vasta comedie umană, autorul relansează literatura memorialistică, care devenise în ultima vreme la noi act pur (de fapt, impur) de narcisism. Mi-ar plăcea să fiu preşedintele României numai şi numai ca să îl am şi eu consilier pe Dan Căpăţînă.” – Alex. Ştefănescu

  

„Îl cunosc pe Dan Căpăţînă din şcoala primară. Apoi, cum se spune, ne-am pierdut din vedere. La vârsta primei tinereţi, l-am întâlnit pe neaşteptate într-o casă cu trei fete de pe strada Frumoasă. Eu o curtam timid pe fata cea mare, Anca L., şi, cu încuviinţarea mamei sale, o însoţeam la diverse reuniuni dansante. Am fost surprins să recunosc în curtezanul surorii celei mici pe vechiul meu coleg de bancă. Şi această întâlnire a fost efemeră, aşa cum s-au dovedit şi pretenţiile noastre donjuaneşti. Un şir întreg de „pierderi din vedere” se înşiruie după 1990. Aveam să aflu ulterior că Dan, atras de continentul american, stătea mult timp la fiica sa, doctor la Yale University. Următoarea întâlnire – cea decisivă – a fost prima sa carte de amintiri (2002) şi surpriza că Dan e un umorist autentic. Acum, în această a doua carte, mă bucur să constat că Dan Căpăţînă îşi continuă periplul său de picaro modern, povestindu-şi avatarurile cu vervă şi degajare cuceritoare. Fraze incisive ori melancolice deconstruiesc dinlăuntru o întreagă lume, îi ridiculizează beteşugurile şi-i feştelesc ambiţiile statuare. A găsi punctul din care privind, împăratul se arată gol – iată secretul şi  arta autorului.” – Constantin Abăluţă

 

„M-am născut acum 70 de ani şi ceva. Mă pricep să calculez tot felul de construcţii. Am fost pe rând cercetător, profesor, proiectant, informatician. Chiar şi doctor (în ştiinţe). După '89, am intrat pentru un timp în politică. Apoi am ieşit şi mi-am văzut de treabă. Acum sunt manager. Păi cum!  

P.S. După unii, sunt şi scriitor. Citiţi şi veţi vedea!”

AFACERI DE LA ZERO