Distanţele, deocamdată cele spaţiale (cele temporale au scăpatpână în prezent de inginerizare), par să nu mai reprezinte unimpediment pentru împlinirea dorinţelor umane. La scara planetei(dincolo de stratul de ozon spaţiul îşi redobândeşte statutul şi neface să ne vedem lungul nasului), depărtarea, fizic existentă, esteanihilată în noua lume pe care ne-o construiesc inginerii, o lumeîn care proporţiile de real şi virtual înclină tot mai mult balanţaspre artificial.
În ultimii ani, asistăm însă la o recrudescenţă a locuţiuniiadjectivale la distanţă, care a ajuns să fie preferată luitele-, o posibilă explicaţie a acestei situaţii fiinddorinţa de a evita confuzia cu tele- "de televiziune".Îndrăznim chiar să afirmăm că tele este folosit înformaţiunile lexicale noi doar în măsura în care nu poate creaconfuzia că s-ar referi la televiziune.
Astfel, alături de medicină la distanţă avemtelemedicină, care, este evident pentru oricine, nu poateînsemna "medicină la televizor". Să menţionăm că termenii,interşanjabili, coexistă adesea în acelaşi text. Citatul următoreste instructiv din cel puţin trei motive: pentru că surprindenaşterea cuvântului în română înainte de a se fi născut realul pecare îl desemnează; pentru că oferă o indicaţie etimologică (ştireafiind preluată dintr-un ziar parizian, telemedicină esteclar că vine din fr. télémédecine); şi, în sfârşit, pentrucă oferă o definiţie: "Din 2007 - Medicină la distanţă. Un programeuropean de telemedicină va fi implementat din ianuarie 2007 şi înRomânia, potrivit cotidianului Le Monde. Programul de telemedicină«Health Optimum» a fost testat cu succes timp de doi ani în treiregiuni europene. Principalele unităţi sanitare din aceste regiuniau fost unite printr-o reţea IT cu spitalele mici, pentru a seevita deplasările inutile şi costisitoare ale bolnavilor.Telemedicina, care permite transmiterea de date, voce şi imagine întimp real, în scopul acordării îngrijirilor medicale la distanţă,va contribui la îmbunătăţirea sistemului sanitar european" (J.naţ.10 IX 06).
Telemedicina ne vine, aşadar, din franceză, carefoloseşte cuvântul de pe la jumătatea anilor '90. Engleza, înschimb, îl are pe telemedicine de mai demult, primeleatestări fiind, ne asigură Random House Dictionary, de prin1965-70. Cum însă realitatea pe care o desemna era una americană,cuvântul, chiar dacă va fi fost folosit în franceză sau în românăpentru a o desemna, era foarte rar utilizat, probabil în cercurirestrânse de specialişti. Cu siguranţă, însă, cuvântulenglez-american a influenţat, prin precedentul terminologic,naşterea, după 30 de ani, a cuvântului francez.
Din aceeaşi sferă semantică să mai consemnăm coexistenţaconsultaţiei la distanţă ("Ce şanse are modelul românesc deconsultaţii la distanţă?", businessmagazin.ro 3 II 11) cuteleconsultaţia ("Folosită deja în câteva ţări, precumElveţia şi Suedia, teleconsultaţia pe calea web-ului esteautorizată oficial acum şi în Franţa", telegrafonline.ro 27 X 10)şi a diagnosticului la distanţă ("Premieră medicală:Diagnostic la distanţă, în timp real… Doar două dispozitive fac capacienta să fie investigată în amănunţime de la sute de kilometri.Ecograful… iar comunicarea între cele două echipe se face cuajutorul internetului", ziare.com 3 II 08) cutelediagnosticul ("Două spitale din Arad şi Ungaria vordezvolta o reţea de telediagnostic transfrontalier",actualitati-arad.ro 1 II 10).
Medicina la distanţă nu este însă o simplă adaptare apracticilor de consultaţie şi tratament la mijloacele de comunicareale zilelor noastre. Nu se schimbă doar canalul, ci şi statutulantropologic al medicului şi al pacientului. "«Medicii online» vorputea prescrie şi reţete «e-pacienţilor»", citim întelegrafonline.ro (27 X 10). E-pacienţi, adică pacienţi virtuali,abstracţiuni de ritm cardiac, presiune arterială şi alte asemeneadate măsurabile transpuse în limbaj digital. Medicul nu maiînzdrăveneşte un om în carne şi oase, ci o entitate abstractă, odisfuncţie din spaţiul virtual. La distanţă înseamnă, înacest caz, "în virtual". E-pacientul nu mai este omul viu, cudureri şi speranţe, ci năluca lui descărnată, redusă la câtevacifre, care bântuie pe internet.
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
