Una dintre marile atracţii ale primăverii londoneze este ChelseaFlower Show (Expoziţia de Flori din Chelsea) unde, pentru patruzile, în intervalul 24-28 mai, mondenii superficiali ca şisufletele sensibile dornice de a savura frumosul natural, se adunăîn parcul din spatele vechiului azil al bătrânilor militari aiImperiului britanic pentru a se bucura de parfumuri şi culorisubtile. Tichetul de intrare nu este deloc ieftin (40 £) şi totuşiîntregul stoc fusese epuizat cu mult timp înaintea deschideriioficiale a expoziţiei. Abia după ce treci de poarta parculuiînţelegi de ce e perceput un asemenea preţ şi te poţi desfăta, învoie, cu formele şi culorile cele mai neaşteptate produse depasionaţii şi inventivii florari ai lumii. Dacă am avea şansa săajungem în Paradis probabil că aşa ar arăta Grădina Raiului!
Şampania curgea gârlă la mai toate standurile şi "grădinile"vizitabile. La fel de spumoase şi animate erau şi personalităţilede tot felul care fuseseră atrase de acest eveniment monden.Acestea proveneau din toate domeniile de activitate: politic,artistic, literar, muzical. Lordul Primar din Cardiff, cu marelesău colan strălucitor în jurul gâtului, se prezenta foarte jovialîn mijlocul unui grup. Trecea de la zâmbet amabil la hohot de râsce făcea să-i tresalte verigile lanţului demnităţii sale pepântecul rotund. Actriţa Hellen Mirren, laureată a premiului Oscar,era îmbrăcată simplu, în roşu, pentru această zi inaugurală.Însoţită de câţiva prieteni din lumea filmului, ea admiraaranjamentele florale. O apariţie plină de culoare a fost cea acelebrei creatoare de modă Vivienne Westwood: cu părul vopsit rozşi cu o pălăriuţă albastru prusia surmontată de un pampon din penede struţ, tot roz, atrăgea imediat atenţia prin fardul puternic şiunghiile vopsite albastre, pentru a rezona cu nuanţa rochei.Bijuteriile, din argint şi sidef, erau din abundenţă: patru brăţărilate, africane, la mâna stângă, alte câteva la dreapta, un inelmare, ce-i acoperea trei degete şi două şiraguri de mărgele cuboabe mari şi un pandantiv - mai degrabă pectoral datoritădimensiunii sale exagerate - dintr-o scoică abalone cu irizărifastuoase. Era însoţită de un domn foarte înalt, îmbrăcat în oranj,şi purtînd pe cap o tichie uzbecă, brodată; şi el avea la gât nişteornamente din sidef. Cuplul acesta excentric îmbărcat a stârnitimediat interesul asistenţei ca şi pe cel al fotografilor de presă care i-au rugat să pozeze între flori, la diverse standuri. Sevedea că erau o apariţie familiară la asemenea evenimente căci aufost întâmpinaţi cu entuziasm şi afecţiune. Toaleta stridentă areputatei artiste din lumea modei făcea oarecum concurenţă unorfoarte frumoase combinaţii cromatice de pe nişte bluze de jockeyconfecţionate din flori de mai mulţi florari inspiraţi precum KayWillis, Joseph Massie, Emma Stevenson, Chantelle Gadd, LaurenCurry, Erica Tippett, Charlotte Cooke, Vicky Rymell, Amy Curtis,Jessica Rose, Ashleen McEvoy. Aşezate pe manechine de croitorie,erau aranjate în cerc, ca într-un manej. În mijloculamplasamentului se ridica un gard viu pe care era fixată siluetadin sârmă a unui cal ce sare un obstacol. Acest aranjament se aflaîn Marele Pavilion din centrul expoziţiei.
Toaletele elegante erau un bun mijloc de a atrage vizitatorii lastanduri. La unul dintre ele, trei modele superbe, înalte şi stilate, purtau nişte rochii extravagante, ce aminteau de flori. Înmâini ţineau buchete de trandafiri cu tonalităţi potrivite nuanţeigenerale a ţinutei. Nu prea ştiai la ce să te uiţi mai întâi, lafrumoasele fiinţe înveşmântate cu atâta rafinament sau la mirificiitrandafiri pe care-i purtau, cu delicateţe. Nu departe eraupavilioanele naţionale. La cel al Taiwanului era sugerat decorulunei ceremonii nupţiale: sub arade şi coloane ornamentate cuorhidee se plimbau două chinezoaice surâzătoare, în rochii denuntă, una cu o trenă din orhidee albe. O altă ceremonie nupţialăera "jucată" de nişte băştinaşi din Barbados. Profilându-se pegolul unui cerc ce sugera o verighetă, se aflau însurăţeii; mireasapurta o parură din cale şi o roche presărată cu margarete iarmirele avea pantaloni scurţi din frunze de palmier. La standulGrenadei era o formaţie de percuţionişti în bluze colorate şi ocântăreaţă cu turban care animau atmosfera. Trei simpaticipensionari ai Spitalului Regal, în redingotele lor roşii, cudecoraţii pe piept, semn că au fost nişte bravi în războaielepurtate de Anglia, s-au apropiat de interpeţi şi au fost imediatadoptaţi, luaţi de braţ sau de gât şi purtaţi pe aripile melodieiîntr-un vis de tinereţe. Unul dintre bătrânii veterani, cu barbacolilie şi mustaţa tunsă cochet, fusese prins de spectacol şi semişca în ritmul muzicii, fredonând uşor. La despărţirea decântăreaţa planturoasă şi tuciurie au primit câte un pupic, dreptbonus, pe obrazul zbârcit. Bucuria bravilor dar venerabililorapărători ai imperiului nu putea fi descrisă: ochii le sclipeau şipieptul li se bombase ca şi când ar fi primit cel mai înalt ordinmilitar din lume deşi era vorba doar de un sărut!
Ne-am mutat la alt pavilion. Erau atâtea încât nu te puteaihotărî la care să te opreşti. Toate erau spectaculoare. Într-un locerau rafturi cu cactuşi de toate formele, nuanţele şi dimensiunile.Era vorba doar de cactuşi de cameră sau de grădină, aşa că nuputeai vedea vreun uriaş saguaro din Arizona. La un stand circular,segmentat de panouri ce sugerau uşile glisante ale locuinţeijaponeze, acoperite cu hârtie, pe trei socluri sobre, cubice, erauexpuse nişte splendide şi gracile exemplare de bonsai, cu formelelor fabuloase. Aceste creaţii artificiale în lumea naturalădatorate fanteziei şi robacităţii grădinarilor niponi trimiteau cugândul la reprezentările naturii din stampele lui Hokusay şiUtamaro şi la primatul esteticului din viaţa locuitorilor ţării dela Soare Răsare. Exoticul Borneo se prezenta cu macheta impunătoarea unui templu şi cu elefanţi compuşi din minuscule flori roz,garance, galbene, albe şi albastre, într-un efect taşistdesăvârşit. O frumoasă reconstituire, în interior, a vegetaţieiluxuriante din Africa de Sud, având în fundal o mare fotografie cupiscurile semeţe specifice ţinutului, dădea măsura bogăţieivegetale a regiunii. Nu era omisă nici aparent umila grădină dezarzavat şi, nişte grădinari ingenioşi, compuseseră inflorescenţedin mănunchiuri de ridichi albe şi roşii, din ardei capia, ardeigraşi, pătlăgele roşii, păstăi de fasole verde şi grasă, varzăroşie şi albă, castraveţi, praz şi ceapă, totul pe un fond verdeintens format din salate, broccoli şi glastre cu pătrunjel, busuiocşi alte plante aromatice. Privind acest aranjament erai transportatîntr-o natură statică olandeză de secol XVII cu interior debucătărie - de tipul bodegon - sau, şi mai bine, într-unportret de Arcimboldo.
Membrii juriului - oameni foarte distinşi şi competenţi -treceau de la un stand la altul, deliberând cu multă seriozitate.Oamenii de pază opreau, pentru câteva minute, accesul publiculuiîn zona unde juriul îşi ţinea lucrările. Vizitatori, reporteri şiexpozanţi erau la fel de nerăbdători să afle rezultatul acelordiscuţii. La sfârşitul zilei urmau a se anunţa premianţii, încadrul unei solemnităţi.
Deodată, peste toate zgomotele, hohotele de râs, clinchetul depahare şi tamtamul băştinaşilor, acoperindu-le, cu măreţia şiautoritatea străfundurilor istoriei al căror ecou era, s-a auzitmuzică de cimpoi. Aceasta a acoperit orice alt sunet. Toată lumeas-a grămădit înspre locul de unde venea acel cântec arhaic. Era unscoţian înalt şi mândru - o cruce de om - îmbrăcat în kilt, cutunică şi tartan cafeniu prins cu fibule şi catarame de argint, cusporan păros şi centură lată de care atârna un mare pumnal cugarnituri de argint pe teacă şi mai micul sgian dunh înfiptsub jartiera ciorapului în carouri. Sufla cu foc în cimpoi aducândmelodiile străvechi într-o contemporaneitate globalizată. Am crezutcă acest falnic locuitor din Highlands anunţa sosirea RegineiElisabeth II, aşteptată cu nerăbdare de toată lumea. Dar MajestateaSa s-a lăsat aşteptată până după-amiază. Nu m-am mai putut bucurade punctul culminant al zilei inaugurale a Expoziţiei de Flori dela Chelsea pentru că riscam să pierd avionul cu care reveneam înţară. Dar, în speranţa că aş putea-o vedea, de aproape, pe suveranăam fost prezent la evenimentul cel mai recompensant al primăveriila Londra, această manifestare ce reuneşte flora specifică şitradiţiile culturale ale diversor zone geografice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
