Ziarul de Duminică

LA FRONTIERA ISTORIEI/ Moartea cotidiana a unei tinereti ciudate

LA FRONTIERA ISTORIEI/ Moartea cotidiana a unei tinereti ciudate
09.03.2010, 16:01 196
Jurnalul oricarui adolescentinterbelic abunda de intamplari plicticoase, asemanatoare de la ozi la alta. Din cand in cand, scrisul pulsa catre o mica revoltaimpotriva monotoniei agresive.
Iata cum noteaza intr-o ziinsuportabil de fada ceea ce traieste de ani: "M-am sculat din pat.M-am imbracat. Mi-am luat ceaiul. Tata a plecat la regiment. Mama ainceput sa se certe cu bucatareasa. …Dejunul. Ne-am asezat la masa:mama, tatal si fiul lor. Am mancat doua feluri si un desert. Tata adeschis aparatul de radio. A potrivit ceasornicul dupa oraoficiala. A ascultat stirile. S-a scobit in dinti. Apoi s-a culcatin odaia lui. Mama ramanand singura in salon a dat un telefonamantului ei. …Masa de seara. Ne-am asezat la masa, mama, tatal sifiul lor. Am mancat doua feluri si desert. Tata a deschis aparatulde radio. A potrivit ceasornicul dupa ora oficiala. A ascultatstirile. S-a scobit in dinti. Fiecare din noi s-a culcat in urma,intinzandu-se in pat ca intr-un sicriu. Maine filmul va rula de lainceput. Aceasta se numeste viata. Scriitorii o socotesc demna de aumple paginile romanelor lor. Filosofii ii gasesc tot felul desemnificatii. Si eu ma intreb de ce nu ma sinucid mai curand"(Tinerete ciudata).
Dincolo de casa se intinde iadulcotidian, "acel fund de cartier, cu vecini care se barfeau peascuns toata ziua, mereu la panda de dincolo de ziduri, parca nu aravea ceva mai bun de facut decat sa isi piarda vremea uitandu-sereciproc prin gaura cheii" (Moarte cotidiana).
Apoi, la scoala, acei ani deliceu "cimitir al tineretii mele" (Bacovia), erau "un calvar" incare "colegii de clasa il privisera totdeauna cu dispret, avandreactiunea golanilor in fata copilului de familie buna", care "nusupara pe profesori, care nu copia la teze, care nu injura, care nustia anecdote (bancuri n.m.), care nu fuma pe furis, care nujuca fotbal, care nu umbla dupa fete". Iar profesorii sunt o altapoveste. Ce se discuta intr-o cancelarie interbelica? Comentariidespre Rimbaud sau vreun termen lingvistic? Nici gand. Dupa ce ausorbit din cafeaua adusa de servitor (asa se obisnuia pe atunci,din partea scolii!, n.m.), "incepura comentariile in legaturacu cafeaua. Bineinteles, pentru unul nu era de-ajuns de fierbinte,pentru un al doilea de-ajuns de dulce, pentru un al treileade-ajuns de amara."
Pe marginea mesei, cineva uitaseziarul "Universul". Acolo, cu litere de-o schioapa, era prezentatcolegul lor "Stefan Teodorescu, profesor la Colegiul <<RegeleFedinand>> din Capitala", care isi pusese capatzilelor.
Intr-un colt de cancelarie,tanarul profesor Justin privea aceasta atmosfera de lancezealadintr-un mare liceu al Capitalei, nefiind "impresionat de moarteaoricum neasteptata a colegului de muzica. Pentru el nenea Fanicamurise inca de mult, gestul sinuciderii venind acum ca o confirmarerevelatoare doar pentru altii. Ajunsese un maniac al materieipredate, un abrutizat de anii de cariera, un imbecil cu varsta. Inaceeasi masura ca profesorii mai vechi din jur. Ca el insusi"(Moarte cotidiana).
Astazi avem scoliinsalubre cu profesori plictisiti, deshainati cu priviri sordide,toropiti de lehamitea si saracia lunilor de vacanta. Singuraalternativa pentru a schimba cotidianul monoton este incepereaanului scolar cu nebiruitele probleme: facturi de tot felul, copiizburataciti si nervosi, lectii predate in sila sau deloc sisalariul mizer, de hamal analfabet dintr-un port flamand alsecolului al XVIII-lea.
Vecinii aveau o fata, studenta.Si pentru ca "era urata si lipsita de avere" si "tot nu avea sagaseasca usor un barbat, care sa o ceara in casatorie","perspectiva profesoratului parea singura salutara pentru viitorulei". Ajunsa profesoara, va imbatrani incet, va deveni ursuza sidistrusa de probleme marunte in hainele din studentie. Isi vapotoli furia pe baietii tineri, plini de viata si succes, carerefuzau prabusirea sufletului in neputinta dar si pe colegele lorde clasa sau scoala. Va avea asupra lor doar puterea notelor detrecere sau a mediilor mici cu care va ameninta in stanga si-ndreapta pe bietii adolescenti. Si asta doar pentru a-si razbunatineretea refuzata. La polul opus, se afla o alta vecina care "secredea inteligenta, fiindca fusese premianta in liceu. Se credeaculta, fiindca urmase un an la Academia Comerciala. Se credeadistinsa, fiindca parintii ei avusesera o avereinsemnata".
Ii ramasese alternativaexilului, oriunde, caci "intr-adevar, la noi, nu se poate incepenimic in mare. De altminteri, pentru aceasta, nici nu vreau saraman aici" (Moarte cotidiana).
Altfel, nu se temea de moarte incazul unui exil esuat, caci moartea parea sa fie "singura realitatein care mai cred. Si nu voi astepta sa mor istovit de tuberculoza,ca oricare bolnav. Nu. Ma voi sinucide inainte pastrandu-mi astfelpana la urma initiativa personala. Sinuciderea este de altminteriactul cel mai lucid si inteligent, din cate poate face un om"(Tinerete ciudata).
Pentru Dinu Pillat,"orice gand de viitor, orice plan, orice iluzie pare zadarnica.Capacul fatalitatilor imanente se poate inchide dintr-o clipaintr-alta asupra destinului fiecaruia dintre noi" (15 mai 1944). Siasta pentru ca "sentimentul prezentului este realitatea cea maiimperioasa, singura certitudine, poate unica dovada ca existam intiparele unei contingente" (7 martie 1946).
P.S. In momentul de fata, "unprocent enorm de 72% din populatia tanara, conform unui sondaj deopinie publicat de Gallup in 1998, doreste sa paraseasca tara dindiverse motive", in timp ce estimarile din acelasi an aratau ca"70% din populatie are un nivel de viata mai scazut decat celdecent, existand chiar tendinta unei saraciri treptate" (pp.76-77 -Saracia si drepturile omului - 1998). De atunci au trecutcinci ani.

ADRIAN MAJURU (n. 1968)este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneazaMuzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despreBucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca modde existenta si Bucuresti. Povestea unei geografiiumane. In sfera preocuparilor sale se afla si zona deunderground social urban. In sprijinul celor care studiaza acestdomeniu din perspectiva antropologica, a editat lucrari cu referirela cersetorie, delincventa, vagabondaj, sinucidere, nebunie,prostitutie, incepand cu anul 2005. Intre alte titluri publicate,amintim aici selectiv Copilaria la romani, FamiliaMinovici - univers spiritual si Destin valah in ilustratiisi 101 texticulete. In prezent, coordoneaza seriile"Antropologia urbana" si "Periferii nocturne" la Editura Paralela45.

AFACERI DE LA ZERO